STUDIU 75% din tinerii de 17 ani experimentează alcoolul, tutunul şi drogurile. Explicaţii şi soluţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adolescenţii români ajung să consume regulat alcool, ţigări sau droguri. Specialiştii atrag atenţia că vârsta medie la care tinerii experimentează aceste produse a scăzut mult faţă de anii trecuţi.

Vârsta la care adolescenţii au primul contact cu alcoolul, ţigările şi drogurile a scăzut foarte mult în ultimii ani. Aşa arată specialiştii, care spun că tinerii au primul contact cu alcoolul la 13 ani. La 14 ani fumează deja prima ţigară, în timp ce la 15 ani consumă pentru prima oară haşis. Medicii însă atrag atenţia că haşişul poate fi portiţa de intrare a adolescenţilor influenţabili, care nu au o relaţie foarte bună cu părinţii, în lumea drogurilor.

„S-a creat această impresie că haşişul este un drog uşor. Îi face pe utilizatori să se simtă bine, iar aceştia îşi creează falsa impresie că pot controla drogurile, ceea ce este total greşit. Ulterior, dacă devin depedenţi, aceşti adolescenţi ajung să consume droguri şi mai puternice, cum ar fi heroina. Trebuie să se înţeleagă că marijuana este periculoasă, mai ales că produsul care se găseşte acum pe piaţa neagră este mai puternic decât ce exista în trecut. La 15, 16 ani ani creierul este unul fragil şi se pot crea daune iremediabile”, a explicat doctorul Adrian Abagiu de la Institutul Matei Balş din Capitală.

Curiozitatea stă la baza consumului

Medicul Simona Trifu, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti atrage atenţia că 75% din tinerii de 17 ani au experimentat deja cel puţin două din următoarele produse: droguri, tutun şi alcool. Tot în jurul acestei vârste se instalează consumul regulat în cazul ţigărilor, mai spune medicul.

Printre motivaţiile ce stau la originea consumului sunt curiozitatea, în 60% din cazuri, urmată de căutarea evadării (32,2%) şi nevoia de creştere a încrederii în sine (19,1%). Pe următoarele poziţii se situează presiunea grupului (17,2%) şi nevoia de siguranţă (14,2%).

„Consumul de droguri în rândul tinerilor este o mare problemă. Adolescenţii sunt ţintele perfecte, pentru că sunt vulnerabili prin structura lor, au această tendinţa de a contesta regulile şi adoptă comportamente teribiliste doar pentru a obţine recunoaştere în grupurile de referinţă. În plus, un consumator câştigat la 15 ani e un client fidel pentru alţi câţiva zeci de ani”, subliniază sociologul Mircea Kivu.

Nu doar adolescenţii care consumă regulat droguri riscă să devină dependenţi, ci şi cei care fac abuz de alcool. „La 10 ani de la debutul consumului de alcool, printre cei care au început să bea regulat la 11-12 ani, 13,5% prezintă un consum abuziv şi 15,9% prezintă un criteriu de dependenţă. În ceea ce priveşte consumurile cumulate cele mai frecvente, în ordine descrescătoare, sunt: tutun -  alcool, tutun - haşiş, tutun - alcool – haşiş”, arată Simona Trifu.

Sociolog: „Trebuie rafinate metodele de convingere”

Tot în ceea ce priveşte alcoolul, sociologul Mircea Kivu arată că ar fi bine dacă s-ar recunoaşte că există normalitatea unui anumit consum, chiar şi în cazul acestor categorii de vârstă. „Orice adolescent vrea să vadă cum este o ţigară. Important este să înţeleagă că aceasta nu este nocivă. Nu este suficient să pui lozinci pe pachetele de ţigări, trebuie rafinate metodele de convingere. Cert este că totul se face prin educaţie”, a spus sociologul.

Tot mai multe cazuri de toxicodependenţe în spitale

Medicii arată că în ultima perioadă a crescut şi numărul tinerilor care ajung la unităţile de primiri-urgenţe cu toxicodependeţe. „Este o presiune din ce în ce mai mare. În unele cazuri este vorba de măsuri somatice şi psihiatrice imediate. Când vine vorba de abordarea terapeutică specialiştii sunt confruntaţi cu o presiune a urgenţei”, a declarat doctorul Simona Trifu.

Pe de altă parte, medicul Adrian Abagiu de la Institutul Matei Balş arată că polidepdenţele sunt greu de tratat. În plus, infecţionistul spune că există doar 1.200 de locuri de tratament a dependenţelor, insuficient comparativ cu nevoia. „Când ai o treime din locurile de tratament necesare şi nu ai psihoterapie e greu să faci faţă. Ne putem aştepta la ce e mai rău”, a spus Abagiu.

Părinţii nu ar trebui să aibă o atitudine condamnabilă

Psihologul Valentin Simionov arată că adolescenţii ajung să aibă probleme cu drogurile în primul rând din cauza unei relaţii defectuoase cu părinţii.

„Este de recomandat ca părinţii să comunice cât pot de mult cu copiii lor, pentru că altfel aceştia vor găsi înţelegere în grupul de prieteni. În plus, din punctul meu de vedere, părinţii nu ar trebui să aibă o atitudine condamnabilă faţă de copiii lor. Nimeni nu ar face nimic pe ascuns dacă nu ar şti că urmează să fie sancţionat după”, a explicat psihologul.

Specialiştii arată că, în general, adolescenţii care consumă regulat alcool, tutun sau droguri sunt ignoraţi de familie. „Este impresionantă, dar şi revoltătoare negarea unora dintre părinţii ce au copiii în această situaţie. Vorbim de familii indiferente, absente, incapabile să vadă sau, la cealaltă extremă, părinţi mai tot timpul plecaţi şi acaparaţi de activităţile lor profesionale”, conchide doctorul Simona Trifu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite