Studiu: Pacienţii cu simptomatologie de 14 zile au cele mai mari şanse să aibă anticorpi COVID-19

Sistemul Medical MedLife anunţă primele concluzii ale studiului realizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, privind dinamica anticorpilor dobândiţi de pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 şi validarea unor teste de diagnostic.

Studiul a fost lansat la începutul lunii mai şi îşi propune să urmărească evoluţia apariţiei anticorpilor pe o perioadă de 7 luni, concluziile finale urmând să fie anunţate la sfârşitul acestui an. Până în momentul de faţă, studiul a fost derulat pe un eşantion de 148 pacienţi confirmaţi pozitiv prin testul RT-PCR, aflaţi în etape diferite ale testărilor pentru anticorpi, fiind prelevante 294 de probe care fac obiectul analizei realizată de echipa de cercetare MedLife, în colaborare cu Insitutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina. 

Rezultatele preliminare au la bază trei metode serologice de testare pentru anticorpi: Chemiluminiscenţa pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali şi ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG şi IgM.

Serologia IgM nu este utilă în diagnosticarea infecţiei acute cu virusul SARS-CoV-2

Concluziile preliminare ale cercetării indică faptul că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceştia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenţi în unele cazuri. Astfel, spre deosbire de alte infecţii, unde apariţia anticorpilor IgM este timpurie şi atestă o infecţie acută, testările având şi capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariţie mai târzie a acestui tip de anticorpi, se arată într-un comunicat.

“Între cele trei metode nu sunt diferenţe semnificative. Serologia IgM nu poate fi folosită pentru diagnosticul infecţiei acute, deoarece aceşti anticorpi fie nu apar, fie apar odată cu IgG. Anticorpii IgG au apărut mai devreme la pacienţii de la Matei Balş (fiind prezenţi la vizita 0, la internare), faţă de pacienţii de la Colentina (la vizita 1, 7 zile), diferenţa fiind explicată fie de severitea bolii (anticorpii au apărut mai târziu sau deloc la asimptomatici), fie pentru că pacienţii internaţi la Matei Balş au avut o evoluţie mai îndelungată înaintea internării. Analiza detaliată a datelor va confirma una sau cealaltă dintre ipoteze”, a spus dr. Cristian Băicuş, medic primar medicină internă, Spitalul Clinic Colentina, şeful Secţiei Medicală II, Profesor universitar UMF Carol Davila, Bucureşti.

Sunt şanse ca la pacienţii asimptomatici proporţia celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică

Până în prezent au fost prelevate între două şi patru probe de la subiecţii implicaţi în studiu, în diferite etape ale evoluţiei simptomatologiei. Astfel, s-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puţin probabilă la pacienţii aflaţi în apropierea momentului debutului simptomelor, în timp ce pacienţii care prezintă simptomatologie de cel puţin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporţie de 86%. 

„Testările realizate până acum ne-au arătat o variaţie a prezenţei anticorpilor în funcţie de momentul testării în raport cu debutul simptomelor. Analizând pacienţii înrolaţi atât cu simptomatologie uşoară, medie, cât şi severă, cu o durată a simptomelor cuprinsă între o zi şi 73 de zile, am remarcat că 22,5% dintre pacienţii care au avut simptome mai puţin de 7 zile au dezvoltat anticorpi IgG, procentul crescând la 69,5%, în cazul pacienţilor cu durata simptomatologiei între 7 şi 14 zile şi ajungând la 86% pentru pacienţii care au prezentat simptomatologie de mai mult de 14 zile. În privinţa anticorpilor de tip IgM, cel mult 39% dintre pacienţii, cu durata simptomatologiei între 7 şi 14 zile, au avut testul pozitiv. Proporţia rezultatelor IgG (pozitive sau negative) concordante a fost cea mai mare pentru chemiluminiscenţă şi ELISA. Urmează să analizăm datele colectate în funcţie de forma clinică de boală”, a adăugat Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Insitutul Matei Balş, medic primar boli infecţioase, şef secţie Adulţi 4.

Reprezentanţii MedLife au făcut deja cunoscută intenţia de a continua demersurile de cercetare, atât pe cont propriu, cât şi în parteneriat cu instituţii publice de renume. 

“Parteneriatul cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina ne onorează şi ne aduce cu un pas mai aproape de unul dintre obiectivele centrului de cercetare MedLife, acela de a contribui cu resurse autohtone, neimportate, în lupta cu această pandemie. Vom continua să investim în proiecte de cercetare şi să ne unim forţele cu parteneri puternici, ghidaţi de o misiune comună, să facem România bine” a declarat Mihai Marcu, CEO şi Preşedinte MedLife Group.

Reamintim că, acesta este cel de-al patrulea studiul realizat de echipele de cercetare MedLife de la începutul pandemiei. Primul s-a desfăşurat la nivel naţional şi a făcut referire la gradul de imunizare naturală a populaţiei pentru COVID-19, în timp ce următorul s-a concentrat pe gradul de imunizare naturală a populaţiei din muncipiul Suceava. În cadrul celui de-al treilea studiu, echipa de cercetare MedLife a obţinut o serie de informaţii asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România