Studiu UE. Ce mănâncă europenii în şcoli
0Primul studiu european care inventariază politicile alimentare în şcoli la nivelul UE arată că România a interzis în şcoli alimentele dăunătoare elevilor, însă există state care au eliminat de tot automatele cu fast-food sau au stabilit chiar şi designul sălilor de mese.
Mai mult de jumătate din ţările europene, inclusiv Elveţia şi Norvegia, au politici obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli, restul au ghiduri facultative privind rolul consumului de alimente sănătoase pentru copii, în contextul amplificării fenomenului obezităţii în rândul celor mici. Aceasta este principala concluzie a primului studiu al Comisiei Europene care inventariază politicile alimentare în şcoli la nivelul UE.
România este printre statele care au impus în şcoli astfel de politici menite să-i educe pe cei mici să mănânce sănătos. Iar cifrele indică o nevoie clară în acest sens, atât la nivel european, unde unul din trei copii este supraponderal sau obez, cât şi la noi, unde aproape un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi, prevalenţa fiind de aproape două ori mai mare la băieţi faţă de fete.
Mai mult, 5% sunt subnutriţi, arată cel mai recent studiu realizat de Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
INTERDICŢII ŞI LA AUTOMATE ÎN ŞCOLI
Cercetarea lansată la nivel european arată că toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia, au preocupări privind alimentaţia în şcoli. Peste 90% din politicile europene studiate se referă la standarde bazate pe alimente ce asigură meniuri echilibrate, urmate de dimensiunea porţiilor (76%) şi de standarde bazate pe substanţele nutritive pentru prânz (65%), element ce lipseşte însă din politica României, potrivit studiului.
Sunt însă foarte des întâlnite restricţiile sau recomandările legate de disponibilitatea băuturilor (65-82%), majoritatea sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă şi limitând sau interzicând în mod specific băuturile răcoritoare (îndulcite cu zahăr), inclusiv dulciurile şi a gustările aromatizate. De asemenea, şi oferta distribuitoarelor automate este restricţionată în aproximativ jumătate dintre ţările studiate, nu şi în România. Ba mai mult, ele sunt interzise total în şcolile din Cipru, Danemarca, Franţa, Malta, Slovacia şi Slovenia.
„Şcolile sunt parteneri importanţi în eforturile noastre de a încuraja copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să crească sănătoşi, să aibă rezultate şcolare bune şi să-şi dezvolte pe deplin potenţialul. Aşadar, prima evaluare a politicilor privind alimentaţia în şcoli este o contribuţie importantă la lupta noastră împotriva obezităţii“, a declarat comisarul pentru Sănătate, Tonio Borg.
EDUCAŢIA, NECESARĂ ŞI ÎN FAMILIE
Într-adevăr, prima formă de educaţie se face în şcoli şi la noi. Din 2008, Ministerul Sănătăţii a publicat lista alimentelor care nu pot fi comercializate în şcoli, cum ar fi chipsuri, hamburgeri, snacks-uri, alune, prăjituri, acadele sau sucuri carbogazoase. „Cea mai mare valoare este această prevedere, una dintre primele în Europa, care se aplică în mare parte în şcoli, aşa cum se aplică legea la noi. Sunt norme obligatorii în şcoli, însă aceste reguli de comportament trebuie continuate şi acasă, or acolo e problema, de multe ori părinţii nu au o educaţie privind alimentaţia corectă. Iar asta se vede din păcate şi în statistici, care nu arată o îmbunătăţire a stării de sănătate a celor mici“, consideră profesorul şi nutriţionistul Nicolae Hâncu.
Şi medicul Delia Ciobanu, consilier în nutriţie la Centrul de pregătire pentru Bac, spune că mari schimbări în obiceiurile alimentare ale elevilor nu a observat. „Obiceiurile alimentare se formează în familie, acela e modelul principal al copiilor. Mulţi refuză fructele, legumele sau cornul şi laptele oferite în şcoli prin programele guvernamentale de sănătate în şcoli şi preferă pachetul de acasă. Sau îşi iau snacks-uri şi junk food în drum spre şcoală, fiindcă părinţii le dau bani şi le permit aşa ceva. Este aşadar necesară şi o educare a părinţilor, încă din perioada de sarcină a mamei“, a explicat Ciobanu, care a adăugat că masa caldă la şcoală ar putea rezolva măcar problema prânzului.
Reguli de bun-gust la masă
Dincolo de interdicţiile privind conţinutul nutriţional sau de sare, zahăr şi grăsimi, unele state au stabilit inclusiv cum ar trebui să arate sălile de mese sau bucătăriile, mai arată studiul european. Spre exemplu, nemţii recomandă ca zona unde elevii mănâncă să fie viu colorată, decorată atractiv, cu plante, tablouri, dar şi cu lumină adecvată, şi care să ofere între 1,4-1,7 mp fiecărui client. Malta sugerează ca pereţii încăperii să fie pictaţi utilizând teme culinare, să aibă scaune şi mese noi, dar şi muzică de fundal. Mai mult, aproape jumătate din statele europene fac referire şi la veselă şi aranjamente. În Austria, pe masă trebuie să fie 10 fructe cel puţin, cel puţin de trei tipuri, iar maltezii propun postere care promovează mâncarea sănătoasă, cu fructe şi legume.
De ce întârzie distribuirea merelor gratuite în şcoli: „putrezesc“ în birocraţie