Studiul sindicaliştilor din Sănătate dă peste cap datele CNCAV. Procentul lucrătorilor din sănătate care s-au vaccinat e de 45%

Imagine: Getty Images / Daniel Mihăilescu

Procentul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi împotriva COVID-19 este de circa 45%, ponderea fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa ( de circa 44%), potrivit unui studiu cu privire la impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2 asupra lucrătorilor din sănătate, realizat de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară" a publicat vineri rezultatele studiului pe tema „Impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/ COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Soluţii posibile de optimizare”, realizat pe baza unor cercetări desfăşurate de Centrul de Cercetare şi Dezvoltate Socială „Solidaritatea" (CCDSS). 

Întreg studiul poate fi consultat aici.

„Procentul lucrătorilor din sănătate vaccinaţi este de circa 45%. Autorităţile greşesc atât în privinţa sumelor cât şi în cea a consecinţelor vehicularii unor date greşite. (…) Ponderea lucrătorilor vaccinaţi din sistemul sanitar românesc nu este atipică, fiind situată la nivelul mediei statelor din Europa (circa 44%)”, se arată în studiu.

Informaţiile privind ponderea lucrătorilor vaccinaţi trebuie completate de cele ale lucrătorilor imunizaţi în urma infecţiei şi a celor care nu se pot vaccina din motive medicale. Absenţa unor date oficiale corecte în privinţa lucrătorilor nevaccinaţi, dar imunizaţi pe această cale amplifică problemele generate de necunoaştere, reiese din studiu.

Au răspuns la invitaţia CCDSS de a completa chestionarul 7.378 salariaţi din Sănătate, 1.876 dintre ei furnizând răspunsuri complete. Chestionarele cu răspunsuri incomplete au fost eliminate din prelucrarea finală, fiind reţinute în studiul final un număr de 1.876 chestionare.

Principalele rezultate ale studiului CCDSS

Potrivit studiului, 24,7% dintre respondenţii nevaccinaţi au indicat faptul că sunt în această situaţie deoarece au decis să nu se vaccineze. Dacă acest indicator se menţine neschimbat până la final (şi dacă-l raportăm la cei circa 55% nevaccinaţi) atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze, nivelul maxim posibil ar fi de cca. 86,4%. Pe datele existente ţinta de 80% propusă de UE este dificil de atins, noi fiind deocamdată departe de ea. 44% dintre lucrătorii nevaccinaţi se află în situaţia de ezitare vaccinală, ei fiind ţinta potenţială a unei campanii de convingere”, se mai arată în studiu.

Circa 75% dintre lucrătorilor din sănătate consideră că vaccinarea reprezintă o soluţie pentru ieşirea din pandemiei, ea reducând riscul de a face boala COVID-19. 

În timp ce 2% dintre respondeţi au indicat că au fost depistaţi pozitivi SARS-CoV-2 după vaccinare. Potrivit studiului, 40% au indicat că au avut pacienţi aflaţi în aceeaşi situaţie. Circa 31% consideră că lucrătorii care au trecut printr-un episod de infecţie cu SARS-CoV-2 ar trebui să fie asimilaţi celor vaccinaţi.

În contrast cu aceste date, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare comunica alte cifre.

„Din cele aproximativ 250.000 de persoane eligibile pentru etapa I la data de 14 februarie 2021 sunt în evidenţele noastre vaccinate cu două doze 89,96% dintre acestea şi, respectiv, 98,84% cu o singură doză”, declara dr. col Valeriu Gheorghiţă pe data de 16 februarie. 

Din ce motive nu se vaccinează lucrătorii din Sănătate

Profilul lucrătorilor nevaccinaţi tinde să fie caracterizat de următoarele 5 caracteristici: 

• nu sunt convinşi de siguranţa şi eficienţa vaccinului; 
• tind să facă parte din colective cu puţini colegi vaccinaţi, 
• tind să aibă o pondere invers proporţională cu nivelul studii, 
• tind să aibă o pondere invers proporţională cu vârsta.

Potrivit studiului, doar 4% dintre respondenţi au indicat că au fost informaţi de organismul profesional (87% din totalul respondenţilor nevaccinaţi având obligativitatea de a fi membri unui organism profesional).

„Cele mai importante aşteptări legitime ale lucrătorilor nevaccinaţi, ce i-ar putea determina (pe majoritatea) să se vaccineze sunt: furnizarea unor dovezi clare privind eficienţa şi siguranţa vaccinurilor, informare şi formare specifică, protecţie împotriva riscurilor asociate vaccinurilor, nu doresc să fie forţaţi să se vaccineze, ci convinşi (cu excepţia celor care au indicat refuzul categoric al vaccinării)”, mai arată studiul.

Pot fi reţinute câteva informaţii relevante în privinţa lucrătorilor vaccinaţi: peste 90% dintre ei sunt convinşi în eficienţa vaccinului şi în posibilitatea acestuia de a combate pandemia COVID-19.

„Este vizibil un «efect Matei» al vaccinării: cu cât sunt mai mulţi vaccinaţi la un loc de muncă cu atât tinde să crească ponderea vaccinaţilor din acea secţie”, potrivit studiului.

Circa 29% dintre respondeţi recomandă măsuri de constrângere: 24,3% dintre lucrătorii vaccinaţi consideră că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie, iar alţi circa 4% că ar trebui să existe condiţionări. „Acesta este unul dintre semnele riscului unor distorsiuni în funcţionarea echipelor medicale”, reiese din studiu.

Autorii studiului: „Pe ce se bazează datele oficiale?”

Din comunicările oficiale nu se poate înţelege care este categoria de referinţă pentru datele comunicate privind vaccinarea, existând o confuzie între următoarele categorii,spun autorii studiului:

• Personalul medico-sanitar din unităţile sanitare.
• Toţi lucrătorii din sectorul sanitar: cca. 279.265 (pentru anul 2019).
• Personal medico-sanitar din toată ţara (din toate sectoarele de activitate): 343.630 lucrători (pentru anul 2019).
• Personalul medico-sanitar din toată ţara, împreună cu studenţii la medicină şi elevii/studenţii la specializarea asistenţă medicală: 343.630+1.295.603 = 473.190
• Toţi lucrătorii din sectoarele sănătate şi asistenţă socială: 416.247 (pentru luna februarie2021) împreună  cu  studenţii  la  medicină  şi  elevii/studenţii  la specializarea asistenţă medicală: 41.6247+129.560=545.807
• Lucrătorii din sectoarele sănătate şi asistenţă socială împreună cu studenţii la medicină şi elevii/studenţii la specializarea asistenţă medicală şi personalul din farmacii: 545.807+41.427 = 587.234
• Toţi lucrătorii din faza I a vaccinării (necunoscut; cert este peste 545.807)

Distribuţia respondenţilor pe categorii profesionale evidenţiază o supra-reprezentare a categoriilor profesionale asistenţi medicali şi medici (determinată de disponibilitatea mai mare a acestor categorii profesionale de a răspunde la astfel de solicitări online) şi o sub-reprezentare a categoriilor personal TESA şi personal auxiliar (pentru aceste categorii considerăm că evaluarea nu este suficient de relevantă). Din aceste motive, cercetarea este semnificativă doar pentru medici şi asistentele medicale, pentru restul categoriilor profesionale ea având doar rol informativ.

România ar fi depăşit Marea Britanie la vaccinarea personalului sanitar

Analiza comparativă a vaccinării din diferite state, desfăşurată pe baza datelor furnizate de OMS indică faptul că România ar fi în topul ţărilor din perspectiva vaccinării complete a lucrătorilor din sănătate, în condiţiile în care media vaccinării pentru aceste state este de 44,29%. Pentru a argumenta situaţia extraordinară a României avem nevoie de argumente extraordinare privind evoluţia campaniei de vaccinare în rândul lucrătorilor din sănătate. Dacă nu există astfel de argumente atunci alta este explicaţia acestei situaţii.

Cauzele de eroare posibile, enumerate în ordinea probabilităţii lor:

1) Evidenţa numărului de persoane vaccinate a fost ţinută pe centrele de vaccinare, în cadrul acestoravaccinându-se de fapt şi alte categorii de lucrători decât cei din sănătate. În acest sens sunt posibile două surse de eroare:

• Vaccinarea studenţilor de la şcolile postliceale şi a elevilor. Aceasta este o cauză frecvent întâlnită în cazul datelor specifice altor state (exemplul Ungariei fiind cel  mai  evident),  ea  explicând de fapt  ivirea  cazurilor  în  care  procentul lucrătorilor vaccinaţi depăşeşte 100% (a se vedea graficul vaccinărilor cu cel puţin o doză la nivelul statelor din Europa).
• Vaccinarea peste rând a altor categorii de cetăţeni.

2) Evidenţa numărului de persoane vaccinate operează în mod ambiguu cu patru categorii de lucrători (care ar trebui evidenţiate distinct şi expres). În absenţa clarificării acestor aspecte, orice raportare procentuală a numărului de lucrători vaccinaţi este susceptibilă de eroare.

Doar 24,7% dintre respondenţii nevaccinaţi au indicat faptul că sunt în această situaţie deoarece au decis să nu se vaccineze. 

În măsura în care acest indicator este corect şi s-ar menţine ca atare până la final, el poate avea următoarele consecinţe asupra stabilirii nivelului ideal al vaccinării lucrătorilor din sănătate dacă luăm în considerare doar salariaţii care refuză categoric vaccinarea:

• În ipoteza că ponderea lucrătorilor nevaccinaţi este cea din studiu (23,3%): dacă doar cei care au indicat că ar refuza vaccinarea (24,7% dintre cei vaccinaţi) nu s-au vaccinat, s-ar putea ajunge la o pondere a lucrătorilor vaccinaţi de cca. 94%.
• În ipoteza că ponderea lucrătorilor nevaccinaţi este cea din datele colectate de la spitale (cca. 55%), atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze (nivelul maxim posibil ar fi de cca. 86,4%).