Tinerii români, adepţii stilului „trai, nenică, pe banii babacilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prea mulţi tineri români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani preferă să stea acasă, pe banii părinţilor, în loc să facă o facultate sau să lucreze, arată cele mai recente statistici Eurostat.

România se află în topul ţărilor în care tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu muncesc, dar nici nu studiază, preferând să stea acasă pe banii părinţilor. 

Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici furnizate de Biroul European de Statistică – Eurostat, potrivit cărora, alături de Italia, Cipru, Grecia şi Croaţia, ţara noastră completează topul cinci al statelor cu cel mai ridicat grad de inactivitate în rândul absolvenţilor de liceu, cu 19,3% din tineri aflaţi într-o astfel de situaţie. La pol opus se situează Olanda, Slovenia şi Austria. Diferenţa o face, în primul rând, modelul cultural, dar cauzele sunt multiple, atrag atenţia specialiştii în piaţa muncii. 

„Latinii sunt mai boemi decât nordicii. Cu alte cuvinte, e mai simplu să stai acasă, la mama şi la tata, fără să ai activităţi. Aceşti tineri încep să se implice în viaţa profesională după 25 de ani. Până atunci, unii fie copilăresc, alţii speră că mai devreme sau mai târziu va apărea locul de muncă ideal, unii şi-au ratat şansa de a intra la o instituţie de învăţământ superior şi mai încearcă. Explicaţiile sunt multe”, a explicat, pentru „Adevărul”, Gabriel Chicioreanu, consultant în carieră. 

„În ţările nordice, tânărul este educat încă de la vârste fragede să înceapă să pună bazele unei activităţi profesionale, tocmai în ideea că, odată activ pe piaţa muncii, poate evolua mai uşor. La noi gândirea e complet diferită”, completează specialistul. 

Unde duce lipsa consilierii profesionale a elevilor

Totul pleacă de la lipsa de consiliere profesională, susţine şi Oana Datki, specialist în piaţa muncii. „Mulţi dintre absolvenţii români, fie că au promovat sau nu Bacalaureatul, nu au nici cea mai mică idee spre ce meserie să se îndrepte. Aici duce lipsa consilierii elevilor încă din timpul şcolii. Un consilier din liceu, care teoretic e plătit doar pentru asta, dar căruia în realitate i se alocă 1.000 de copii, ar trebui să îi ajute să îşi dea seama ce anume li se potriveşte. Mulţi habar nu au ce facultate să facă. Alţii se angajează, li se pare greu şi renunţă. La toată această situaţie contribuie şi lipsa alinierii materiilor la nevoile şi realităţile din câmpul muncii”, afirmă specialista.

Aceasta adaugă că la situaţia gravă din România a dus şi modul în care funcţionează sistemul de ajutor social, care le permite tinerilor să stea acasă, fără job sau fără a fi angrenaţi într-o instituţie de învăţământ superior, prea mult timp.

Se vor integra mai greu pe piaţa muncii

Pe de altă parte, consecinţele acestui absenteism se văd în momentul în care tinerii, odată ajunşi la 25 de ani, dau piept cu angajatorul pentru prima dată. 

„Companiile vor căuta întotdeauna tineri care s-au implicat în viaţa profesională de mici. Una e să începi să munceşti de la 18 - 20 de ani şi la 24-25 de ani să te afli deja în nişte poziţii cheie în companie şi alta e să începi activitatea profesională după 25 de ani. Acestor tineri le va fi mult mai greu să se integreze pe piaţa muncii, unde sunt deja alţii de vârsta lor, dar care muncesc de cinci-şapte ani. Ba se poate ajunge chiar şi la frustrare dacă aceştia din urmă le devin şefi”, a declarat Chicioreanu. 

Un alt motiv pentru care absolvenţii preferă să stea acasă, pe banii părinţilor sau beneficiind o perioadă de ajutor de şomaj, sunt lefurile mici date de angajatori la început de drum. „Plata nu este tocmai atractivă. Mulţi nu vor să se angajeze pe 1.200 de lei. Pentru mediul urban este, într-adevăr, un venit mic, dar în mediul rural e un venit curent. În aceste condiţii, preferă să stea pe ajutoare sociale decât să muncească opt ore pentru aceiaşi bani”, a completat consultantul în carieră.

Guvernul dublează subvenţiile oferite angajatorilor 

În acest context, marţi, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că angajatorii care vor încadra şomeri, absolvenţi, tineri marginalizaţi şi persoane cu handicap vor primi subvenţii de 2.250 lei în fiecare lună, astfel urmând să fie redus urgent deficitul forţei de muncă. Concret, valoarea netă a primei de activare acordată şomerilor va fi dublată (de la 500 lei în 2017, la 1.000 lei în 2018), subvenţiile acordate angajatorilor pentru încadrarea absolvenţilor fiind majorată de la 900 lei în 2017, la 2.250 lei în 2018. 

Ce alte stimulente vor fi acordate

Guvernul intenţionează să acorde subvenţii şi pentru alte grupuri.  Pentru şomerii de peste 45 de ani, şomerii de lungă durata, şomerii unici susţinători, tineri NEET (care nu sunt cuprinşi în câmpul muncii şi nu studiază, n.red.) şi persoane cu handicap valoarea netă urmând să crească de la 900 lei în 2017, la 2.250 lei în 2018.

De aceeaşi valoare netă a subvenţiei vor beneficia şi angajatorii care încadrează şomeri care mai au 5 ani până la pensie, sumele ce vor fi acordate pentru încadrarea tinerilor marginalizaţi fiind de 2.000 lei lunar, faţă de 1.000 lei în 2017. Proiectul de ordonanţă prevede şi acordarea unor subvenţii pentru ucenici – valoare netă de 2.250 lei lunar, faţă de 1.125 lei în 2017 -, dar şi pentru tinerii stagiari – de la 1.350 lei în 2017, la 2.250 lei în 2018.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite