Tipologia divorţaţilor în pandemie: persoane educate, cu job-uri bune şi mulţi ani de căsnicie în spate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Înainte de pandemiei multe cupluri îşi doreau să petreacă mai mult timp împreună
Înainte de pandemiei multe cupluri îşi doreau să petreacă mai mult timp împreună

Înainte de pandemie, una dintre dorinţele comune ale persoanelor căsătorite era să  petreacă mai mult timp în familie. Fără vreun plan anterior, cei care aveau o astfel de dorinţă, au ajuns să o vadă împlinită, însă, în multe cazuri, materializarea visului a avut ca urmări epuizarea fizică şi psihică a ambilor parteneri.

Criza sanitară din întrega lume a produs şi o criză a cuplurilor. În SUA, rata divorţuurilor a crescut cu 34% faţă de anul trecut, China a anunţat la rândul ei i o rată fără precedent, iar România nu stă nici ea mai bine. Multe familii s-au destrămat în pandemie şi rata divorţurilor a crescut cu 34% faţă de anul trecut. Motivele? ”În principiu, acesta este efectul izolării, pe al cărei fond s-au amplificat tensiunile în cuplu, explică Camelia Dracsineanu, psiholog la Centrul de psihoterapie şi psihiatrie Bellanima.  

În condiţiile în care “acasă, în doi” reprezenta un obiectiv înainte de pandemie, în această perioadă de criză, numeroase cupluri declară că timpul petrecut încontinuu cu întreaga familie îi epuizează şi, în plus, se poate instala monotonia, adaugă psiholoul. ”Şcolile sunt închise, grădiniţele la fel şi, în unele familii, pe lângă soţ, soţie şi copii există şi vârstnici. Bineînţeles, şi înainte de pandemie soţul şi soţia erau 100% părinţi, soţi şi copiii părinţilor lor, însă job-ul, întâlnirile cu prietenii, shopping-ul şi multe altele, erau activităţi cu multiple beneficii care aduceau relaxare şi bucurie. Toate acestea făceau posibilă refularea încărcăturii emoţionale negative”, mai spune specialista.

”Angajatul se va opri din lucru dacă aude copilul plângând”

În această perioadă se pune accent pe munca la distanţă. ”Acolo unde este posibil, angajaţii lucrează de acasă. S-ar putea considera că e tot ceea ce şi-ar putea dori un angajat, însă realitatea vine să contrazică această ideea. Cei care lucrează de acasă nu pot fi doar angajaţii companiei X, într-un anumit program orar. Aceştia sunt în acelaşi timp părinţi şi soţi. Angajatul se va opri din lucrul său dacă în camera alăturată îşi aude copilul plângând şi va merge să vadă ce are. Într-o fracţiune de secundă, rolul profesional se schimbă cu cel de părinte, ceea ce, mergând la serviciu, nu se întâmplă”, adaugă psihologul.

Printre cele mai frecvente cauze ale divorţurilor în timpul pandemiei se numără violenţa domestică, frecventă şi până acum, dar, în plus, acum se poate vorbi şi despre violenţa domestică cibernetică. ”tunci când partenerii nu se lovesc şi nu se jignesc faţă în faţă, ci stau în camere separate şi îşi trimit mesaje prin care se jignesc şi ameninţă, acestea transformându-se în probe la divorţ”, explică psihologul care adaugă că, în această perioadă au fost emise cu 4.000 de ordine de protecţie mai multe.

Un alt motiv de divorţ este reevaluarea vieţii în cuplu. ”Sunt cupluri care au profitat de închiderea şcolilor şi grădiniţelor şi au trimis copiii la părinţi; în lipsa acestora, au ajuns la concluzia că singuri nu comunică bine şi că, de fapt, nu se mai înţeleg. La acestea se adaugă şi conştientizarea faptului că nu mai împărtăşesc aceleaşi valori sau pierderea job-ului.”

”S-au născut competiţii generate de nevoi”

”În perioada izolării s-au născut competiţii generate de nevoile membrilor cuplului, fiecare considerând că ale sale sunt mai importante. Ea aşteaptă de la el să îi preia din sarcini şi să găsească soluţii la problemele cu care se confrută, dar şi el are aceleaşi aşteptări. Mulţi parteneri de viaţă se declară copleşiţi de o astfel de situaţie, acumulează frustrări şi furie, stări care foarte uşor se transformă în conflicte.  De aceea, pentru numeroase cupluri pandemia nu a generat sentimente de apropiere, ci ideea de divorţ. Inclusiv tipologia soţilor care solicită divorţul este diferită de cea de până acum. În 2020, persoanele care au solicitat divorţul sunt oameni educaţi, cu job-uri bine plătite, cu ani buni de căsnicie în spate, mulţi cu vârste de peste 60 de ani”, subliniază psihologul. 

”Armonia nu este un obiectiv imposibil”

”În mod evident, pandemia a fost un adevărat test pentru cupluri. Un test pe care l-au trecut cei care au investit în relaţia lor, au tratat responsabil propria evoluţie şi pe cea a relaţiei,  şi-au sprijinit partenerii şi au dat dovadă de înţelegere. Cei care au considerat că izolarea este un moment bun pentru o înţelegere profundă a partenerilor, au reuşit! Au găsit inclusiv soluţii pentru diversificarea preocupărilor comune şi pentru extinderea sferei de interese.”

Specialista mai spune că armonia în cuplu nu este un obiectiv imposibil de atins, cu atât mai mult în condiţiile în care se ţine cont de sfaturile psihoterapeuţilor. ”Este deosebit de important ca soţul şi soţia să îşi recunoască stările de anxietate şi de îngrijorare, pentru a evita disconfortul creat, în general, de frici. Practic, partenerii trebuie să ajungă să facă diferenţa între realitate şi situaţiile generate de frică, fiind esenţial să îşi acorde timp pentru gândurile care îi preocupă, dar să nu lase aceste gânduri să îi copleşească mereu. Partenerii trebuie să creeze momente de reconectare şi intimitate care să îi bucure şi să îi înveţe să rămână prezenţi în relaţie”, recomandă psihologul.

Soţii trebuie să îşi permită reciproc să simtă şi să îşi exprime sentimentele şi trăirile. ”Ancorele materializate în proiecte personale comune scad riscul depresiei şi conferă mai multă încredere în cuplu; izolarea poate fi un moment bun pentru întocmirea unor planuri pe termen lung, iar îngăduinţa este unul dintre ingredientele importante ale relaţiei de cuplu. Cu îngăduinţă faţă de partener, conflictele se pot rezolva mai uşor şi mult mai repede.”

Când şi cum poate ajuta terapia de cuplu

”Un cuplu care cere ajutor de specialitate are mai multe şanse să înveţe să îşi rezolve conflictele, să se redescopere şi să revină la sentimente mai bune. Cu ajutorul terapiei de cuplu putem da o altă formă lucrurilor fără speranţă, prin conexiune. Prin intermediul acestui proces, într-un cadru de siguranţă, putem recunoaşte manifestările de comportament distructive, putem schimba tipare de gândire şi putem vedea cum durerea partenerului nu poate fi decât o dorinţă de conectare emoţională. Terapia de cuplu aduce partenerii împreună pentru rezolvarea problemelor ivite într-o anumită etapă şi pentru însuşirea unor abilităţi de consolidare a cuplului”, explică  Camelia Dracsineanu.

Izolarea apărută din cauza contextului medical poate activa anxietăţi mai vechi. ”Lipsa contactului uman şi a socializării poate duce la episoade depresive. Toate aceste schimbării modifică semnificativ dinamica şi interacţiunea partenerilor. Cuplul care participă la acest proces terapeutic, găseşte un spaţiu unde îşi poate descărca problemele şi reuşeşte să conştientizeze impactul acestor schimbări în viaţa lor. Aşadar, prin intermediul terapiei de cuplu, partenerii îşi creează şansa de normalizare emoţională şi de reconectare.”

Distanţarea fizică impusă de pandemie îngreunează sau chiar împiedică întâlnirea pacientului şi a terapeutului în cabinet. ”Trecerea din spaţiul intim şi sigur, al cabinetului, în spaţiul virtual nu este simplă şi nici la îndemâna oricui. În procesul terapeutic online există o serie de aspecte relaţionale  - care ţin, de exemplu, de expresivitatea corporală - care se pot pierde, dar aceste schimbări pot fi discutate şi integrate pentru a menţine eficacitatea procesului terapeutic. Desfăşurarea integrală a unei terapii în spaţiul virtual poate fi dificilă, dar sunt şi situaţii în care se observă o deschidere, o disponibilitate mai mare spre comunicare. Cu siguranţă, lucrând online, încercarea de a înţelege ce se întâmplă într-o relaţie de cuplu, de a repara, de a elobora psihic împreună cu psihoterapeutul, este mai mult decât a nu face nimic. Acceptarea şi asumarera dificultăţilor şi limitelor, inclusiv a celor impuse de cadrul terapeutic online, constituie parte integrantă a experienţei terapeutice şi a travaliului de creştere”, conchide specialista. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite