Trebuie să dai dovadă de responsabilitate şi empatie atunci când îmbraci uniforma SMURD
0
Adevărul a discutat cu Cristian Căldăraru, erou local EU Protects, despre viaţa de zi cu zi a paramedicilor, dar şi despre cum trebuie să decurgă orice intervenţie în situaţii de urgenţă.
Adevărul: Pentru marele public, sigla SMURD-ului aduce cu sine o doză mare de respect. Ce diferenţiază pompierii de publicul larg si care sunt etapele pe care trebuie să le urmezi pentru a te forma ca paramedic?
Cristian Căldăraru: Uniforma SMURD (Serviciul Mobil Urgenţă Reanimare şi Descarcerare) implică multă responsabilitate din partea celor care o poartă. Contactul permanent al celor care fac parte din Sistemul Medical de Urgenţă (medici, asistenţi, paramedici) cu cetăţeanul, implică multă responsabilitate, dar în acelaşi timp multă empatie. Oamenii se simt în siguranţă atunci când personalul SMURD ajung la intervenţie. Acestă siguranţă a fost câştigată în mulţi ani de muncă. Totul s-a clădit pe pasiunea celor implicaţi în sistem şi mai ales pe dorinţa lor de fi 100% profesionişti.
Adevărul: Care este principala problemă cu care ne confruntăm în acest domeniu, încă foarte tânăr în România?
Cristian Căldăraru: Nu pot spune că există o problemă principală. În toate serviciile de urgenţă din lume există şi probleme. Pe viitor însă cred că ar trebui să existe o mai mare preocupare la nivelul societăţii când vine vorba de acordarea primului ajutor. O să vă dau un exemplu: cu fiecare minut de la instalarea stopului cardio-respirator (SCR) şansele de supravieţuire ale pacientului scad cu 10% dacă nu se intervine imediat cu manevre de resuscitare. Trebuie să ştiţi, faptul că din păcate vârsta la care apare SCR-ul a scăzut dramatic. Au fost înregistrate cazuri de SCR şi la 27 de ani. Timpul de răspuns al echipajelor SMURD în urban sunt de 7 - 9 minute, iar în rural de 9 - 12 minute (acesta poate fi mai scurt sau mai lung în funcţie de diverşi factori (trafic, locaţie etc). Să ştiţi că de cele mai multe ori echipajele SMURD ajung la locul intervenţiei şi găsesc pacientul fără nici o manevră de resuscitare. Din păcate, şansele de revenire pentru pacient sunt foarte mici, iar în eventualitatea în care acesta răspunde manevrelor de resuscitare (îi porneşte inima), din păcate, la nivel neuronal este compromis.
Adevărul: Cât de mare e distanţa care ne separă de ce fac europenii în domeniu de ceea ce facem noi? Dar în raport cu restul lumii?
Cristian Căldăraru: Poate o să vă mire că spun acest lucru, dar din fericire nu există nici o diferenţă faţă de ce fac alţii în alte ţări, în domeniul asistenţei medicale de urgenţă. Mai mult decât atât, să ştiţi că sunt multe ţări care au ca reper România şi modul nostru de organizare. Am reuşit, cu multă muncă, să clădim un sistem de urgenţă performant, plecând practic de la nimic.
Adevărul: Programul naţional „Punct de prim ajutor. Fii salvator!” este un exemplu de educare a publicului în faţa unor posibile situaţii de urgenţă. Ce presupune acesta, cum putem beneficia de el şi ce asttfel de programe există la nivel de ţară?
Cristian Căldăraru: Programul naţional „Punct de prim ajutor. Fii salvator!” este un proiect al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în parteneriat cu LIDL şi Fundaţia pentru SMURD. Prin acest proiect, fiecare magazin Lidl va fi dotat cu o staţie de prim ajutor (SALI) care este mai mult decât un defibrilator. Angajaţii vor primi partea de training (utilizarea staţiei şi măsuri de prim ajutor), astfel încât, ori de câte ori va fi nevoie să intervină într-o situaţie de urgenţă să ştie cum să reacţioneze. Mai mult decât atât, aceste staţii de prim ajutor vor fi montate şi în spaţii publice unde vor exista persoane care vor primi la rândul lor training în domeniul primului ajutor. Care este elemental inovator cu această staţie de prim ajutor? Faptul că în momentul în care este pornită, instantaneu aceasta se va conecta la dispeceratul 112 unde un medic sau asistent medical va ţine legătura cu persoana care acordă primul ajutor. Instruirea populaţiei în acordarea primului ajutor a devenit o prioritate a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Proiectul Caravana „Fii pregătit” este un exemplu. De asemenea, punem la dispoziţia oamenilor platformele online fiipregatit.ro, formareperfectionareparamedici.ro, aplicaţia DSU sau canalul de youtube Manualul video de prim ajutor. Iată câteva repere care pot ajuta societatea civilă să înveţe cum anume trebuie ajutată persoana aflată în stop cardio-respirator şi nu numai.
Adevărul: Recent ai fost ales erou local în cadrul campaniei EU Protects, coordonată de Uniunea Europeană. Ce a presupus acest nou statut pentru tine?
Cristian Căldăraru: Eu sunt doar un purtător de mesaj. Nu mă consider erou. Toţi cei care suntem implicaţi în acest domeniu (medici, asistenţi, paramedici) sunt eroi. Mă consider un profesionist care încearcă în fiecare zi să se perfecţioneze şi să ajute la dezvoltarea sistemului de urgenţă din România. Mă simt mândru că reprezint România în acest proiect european şi încerc să mă ridic la nivelul aşteptărilor.
Adevărul: Cum ajută UE România în privinţa situaţiilor de urgenţă?
Cristian Căldăraru: Investiţiile realizate de UE în România în domeniul situaţiilor de urgenţă sunt majore. Cu ajutorul fondurilor UE, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a reuşit să achiziţioneze tehnică de intervenţie în domeniul situaţiilor de urgenţă (şalupe, bărci, containere multi-risk, generatoare de mari dimensiuni şi multe altele).
Adevărul: Ce planuri de viitor ai, atât ca erou local, dar şi pentru institutia pe care o reprezinţi?
Cristian Căldăraru: Planurile mele de viitor sunt legate de sistemul medical de urgenţă. Sunt instructor de prim ajutor în cadrul DSU şi voi încerca să promovez, pe toate canalele posibile, importanţa cunoaşterii de către societatea civilă a măsurilor de prim ajutor. Voi încerca să mă perfecţionez şi să sprijin dezvoltarea sistemului medical de urgenţă din România.
Se încarcă comentariile...
