Societate

articolul anterior articolul urmator

Trebuie să găsim şi în România echilibrul corect între jurnalism şi protecţia datelor

0
30 Apr 2019 11:01:25
Marius Dumitrescu

Confidenţialitatea şi libertatea de exprimare sunt atât drepturi fundamentale care sunt la fel de importante pentru societatea, democraţia şi modul de viaţă. Dar uneori se pare că cele două drepturi fundamentale se află în conflict.

Legislaţia noastră privind protecţia datelor vizează concilierea acestor drepturi şi obţinerea unui echilibru crucial. Dar este important ca acele organizaţii angajate în jurnalism să ştie cum să aplice cerinţele şi scutirile în practică.

Respectarea drepturilor persoanelor şi tratarea datelor lor personale conform cadrului legal este vitală pentru menţinerea încrederii publicului, iar acest lucru se aplică jurnalismului la fel de mult ca orice alt scop. Creşterea încrederii şi încrederea publicului în modul în care sunt utilizate datele sale reprezintă obiective strategice.

Cu toate acestea, protejarea libertăţii de exprimare şi interesul public inerent pentru o presă liberă sunt cruciale. Activităţile jurnaliştilor se află deja sub control sporit, iar sectorul se confruntă cu presiuni impuse de noile modele de afaceri şi de concurenţa noilor platforme. Acum, mai mult ca niciodată, este important să avem la dispoziţie îndrumări clare şi practice cu privire la cerinţele legii. Deşi Regulamentul UE 2016/679 (GPDR) aduce noi dispoziţii pe care organizaţiile mass-media trebuie să le abordeze, principiile de bază rămân aceleaşi.

Autoritatea de Supraveghere din Marea Britanie (ICO) a lansat de curând apelul către organizaţiile media cu scopul de a elabora un cod de practică pentru utilizarea datelor cu caracter personal în jurnalism, pentru ca apoi să creeze îndrumări pentru membrii publicului atunci când consideră că datele lor personale au fost utilizate în mod abuziv în timpul jurnalismului şi să efectueze revizuiri periodice ale modului în care industria îşi îndeplineşte obligaţiile privind protecţia datelor.

Astfel, Codul va fi punctul de referinţă de la care vor măsura conformitatea in domeniul mass media, raportat la prevederile Regulamentului 2016/679.

Va fi extrem de important procesul şi elaborarea acestui cod şi după acelaşi model şi România trebuie sa găsească acest echilibru între jurnalism şi protecţia datelor şi rămâne de văzut cine va fi iniţiatorul unui astfel de proiect şi în România. 

Trebuie să nu uităm şi de decizia Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Buivids din Letonia, emisă la 14 februarie 2019:

1. Înregistrarea foto/video/audio a unei persoane (trecător, poliţist, persoană publică etc.) într-un spaţiu public (inspectorat de poliţie) – REPREZINTĂ DATE CU CARACTER PERSONAL;

2. Persoanele fizice (poliţiştii, procurorii, judecătorii, miniştri, jurnaliştii, medicii, precum şi persoanele publice) chiar şi în exerciţiul funcţiei – SUNT SUBIECŢI DE DATE CU CARACTER PERSONAL;

3. Publicarea unor astfel de înregistrări video pe youtube.com – REPREZINTĂ O PRELUCRARE DE DATE CU CARACTER PERSONAL;

4. Noţiunea de jurnalist trebuie interpretată în sens larg – Blogger-ul, Vlogger-ul sau orice persoană care expune public o informaţie în interes public;

5. Suportul pe care sunt transmise datele, fie clasic, precum hârtia sau fie electronic, precum internetul - NU ESTE DETERMINANT pentru a se aprecia dacă este vorba despre o activitate „numai în scopuri jurnalistice”;

6. NU ORICE INFORMAŢIE PUBLICATĂ PE INTERNET, care priveşte date cu caracter personal, se POATE încadra în noţiunea „activităţi jurnalistice” şi care ar benefica de exceptări de la regimul juridic al protecţiei datelor cu caracter personal.

7. Nu se poate exclude ca înregistrarea şi publicarea materialului video în cauză, care a avut loc fără ca persoanele în cauză să fie informate cu privire la această înregistrare şi la scopurile ei, să constituie o ingerinţă în dreptul fundamental la respectarea vieţi private a acestor persoane, şi anume a agenţilor de poliţie care figurează în acest material video.

8. Spre final, anume Curţii Supreme din Letonia îi revine sarcina de a aprecia dacă excepţiile şi derogările prevăzute la articolul 9 din Directiva 95/46 se dovedesc necesare pentru a pune dreptul la viaţă privată în acord cu normele care reglementează libertatea de exprimare şi dacă aceste excepţii şi derogări sunt aplicate în limitele strictului necesar.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările