Uimitoarea ascensiune a Dianei Tuşa, deputat cu trei mii de voturi

Serialul „Moştenitorii Sistemului” aduce în prim-plan una dintre cele mai tinere femei din politica românească. Liberală de la 18 ani, Tuşa şi-a început ascensiunea după ce a fost remarcată de Bogdan Olteanu.

Diana Tuşa (PNL) are 34 de ani şi este una dintre cele mai tinere femei din Camera Deputaţilor. Ne-am întâlnit într-o zi de muncă, în clădirea Parlamentului. Ni s-a plâns de misoginismul din politica românească, dar de vreo cinci ori ne-am întrerupt discuţia pentru ca doamna Tuşa să dea mâna la pupat colegilor ei de deputăţie. Deşi e tânără (ea zice că nu mai, „s-a cam dus tinereţea") lucrează în Parlamentul României de 10 ani. Clădirea asta imensă şi, în egală măsură, procedurile de lucru, nu mai au niciun secret pentru ea.

Presa mondenă a tot încondeiat-o: cum că Tuşa ar fi avut relaţii mai mult decât politice cu un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor care a ţinut-o aproape şi a ajutat-o în carieră, că ar fi despărţit de nevastă un jurnalist de televiziune. Diana spune că ascensiunea ei s-a bazat pe ambiţie şi pe competenţe profesionale. Şi totuşi, cum a ajuns Diana Tuşa, o femeie cu vino-ncoace, deputat în Parlamentul României la 30 de ani?

„Adevărul":Deci, cum aţi ajuns aici?

Diana Tuşa: La 18 ani am intrat în PNL. Eram studentă la Drept. Şi, cu istoria, cu astea, am zis că Partidul Naţional Liberal e cel care mă reprezintă. Aveam o prietenă, actuala mea naşă - Cristina Dinu - care era deja înscrisă. Am mers după ea. Ea e acum consilier local la Sectorul 1.

De ce aţi intrat?

La vârsta aia credeam că pot să schimb multe în ţară.

Se poate gândi o tânără la 18 ani că vrea să schimbe ţara? În general, asta e vârsta altor trăiri.

Nu, eu cred că la 18 ani orice tânăr se gândeşte că poate să mute munţii. Aşa era generaţia mea. La 20 de ani am devenit „referent" în Parlament, la cabinetul unui deputat. Mă ocupam cu hârţogăraie, iniţiative legislative, din astea... După ce am terminat facultatea am lucrat în avocatură timp de trei ani. După alegerile din 2004, Bogdan Olteanu, când a ajuns ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, a tras de mine: „Hai la cabinet, că am nevoie de un om care ştie cu ce se mănâncă sistemul". Ne cunoşteam din organizaţia de tineret a PNL. Când Bogdan Olteanu a ajuns preşedintele Camerei Deputaţilor, l-am urmat. Dar nu numai eu. Toată echipa.

S-a speculat că aţi avut şi o relaţie intimă...

Ştiu ce s-a speculat. Dar treaba mea nu e să dau socoteală, sau să apar în ziarele de cancan. Şi cei care m-au trimis în Parlament nu cred că sunt interesaţi de asta. Pe mine m-a amuzat, dar pentru mama a fost dureros când i-a zis doamna de la ziare: „Doamna Tuşa, haideţi să o vedeţi pe Diana în ziar" (n.r. - paparazzi au surprins-o pe Diana Tuşa alături de Bogdan Olteanu stând la o masă).

Şi ce a zis mama?

A zis: „Mamă, lasă-i în pace. Gura lumii n-o s-o închizi niciodată. Vezi-ţi de viaţa ta!".

Deci e vorba de nişte speculaţii?

Ştiţi foarte bine că n-am fost singura. Era o listă numeroasă acolo (n.r. - pe lista cuceririlor lui Olteanu s-a mai aflat, conform tabloidelor, şi deputat PNL Alina Gorghiu). La câteva luni după scandal eu mi-am întemeiat o familie (n.r. - Diana Tuşa s-a căsătorit cu Iosif Buble, jurnalist la Antena 3, cu care are un băiat de 2 ani). Şi despre soţul meu am aflat din presă că ar mai avea un copil. L-am şi întrebat: „Avem un unic moştenitor sau avem mai mulţi? Jură-te că nu e al tău!"

Cum se împacă rolul de deputat cu cel de mamă?

Greu. La două luni şi jumătate am lăsat copilul cu mama mea şi am revenit în Parlament. Noi, legal, nici nu avem dreptul la concediu de maternitate.

Dar cum e să fii deputat şi soţie de jurnalist care se ocupă tocmai de politică?

Cum să fie...vorbim când ne întâlnim seara, la 11.00 - 12.00.

Şi îi daţi exclusivităţi?

Nu. La început, colegii de partid mă bănuiau, dar până la urmă s-au prins că nu eu îi dau informaţiile. Nici n-aş avea prea multe să-i spun, că din Parlament nu ies mari ştiri. De multe ori eu îl întreb pe el. Poate nu vă vine să credeţi, dar despre politică vorbim foarte puţin.

Acum sunteţi în aceeaşi barcă: Antena 3 susţine USL. V-aţi gândit, însă, că s-ar putea ca viaţa politică să vă facă inamici, iar televiziunea unde va lucra el să dea în partidul dumneavoastră?

Nu ştiu ce o să fie peste nişte ani. Poate nu voi mai fi eu în politică.

Dar veţi mai candida la alegerile de la finalul anului?

Da, dar nu vă spun în ce colegiu.

"La 30 de ani, când am ajuns deputat, mi-am dat seama că nu pot să schimb lumea. Ca deputat am învăţat că poţi să ai oricât de multe idei bune, dacă nu ai susţinere, e în zadar.''
Diana Tuşa  deputat

3.468 este numărul de voturi cu care Diana Tuşa a devenit deputat de Brăila.

„Actriţă de filme porno", „borfaşă" şi alte necazuri cu misoginii

Cum aţi ajuns deputat de Brăila, dumneavoastră bucureşteancă get-beget?

M-am ocupat înainte, ca vicepreşedinte al TNL (n.r. - Tineretul Naţional Liberal), de reorganizarea filialei Brăila. Stând patru zile pe săptămână acolo, am început să cunosc oamenii. Eu nu le-am promis brăilenilor că le voi asfalta străzile sau altele de acest gen, ci că voi fi alături de ei.

Sună atât de...

Am avut şi o fundaţie prin care am făcut locuri de joacă pentru copii. Am mai adus medici acolo, pentru consultaţii oftalmologice gratuite. Am bătut drumurile Bucureşti - Brăila... Să îmi vedeţi maşina. După doi ani a trebuit să-i schimb amortizoarele!

Am văzut o remarcă mai răutăcioasă în presa brăileană cum că...

Cum că joc în filme porno. Am văzut şi eu. Era un pamflet foarte „drăguţ".

Nu, nu...

Da, eu l-am remarcat. Titlul n-avea legătură cu textul. Era un pamflet, să nu pot să îi dau în judecată. Altă dată, un coleg de la un alt partid m-a făcut „borfaşă". Eu i-am zis să-mi explice ce am făcut, dacă nu, îl dau în judecată. El a zis că era doar un termen.

Păi, daţi-i în judecată!

Eu sunt avocată şi ştiu că banii pe care-i cheltuiesc în instanţă pot să-i folosesc mai bine să fac lucruri bune la mine în colegiu. Oricum, ar fi un proces care s-ar termina peste şase ani. Iar pentru faptul că m-a făcut borfaşă la televizor, instanţa îmi acordă 2.000 de lei daune morale, mai mult nu.

Da, mă rog, remarca de care vorbeam era alta: cum că aţi câştigat un loc de deputat cu numai trei mii şi ceva de voturi.

Aşa e legea. Aşa va fi şi la scrutinul care vine. Nu ai pe cine să acuzi. Nu e în regulă, dar asta este. Eu aş vrea să fie un sistem uninominal pur: cine ia cele mai multe voturi, ăla să ia colegiul.

Tot partidul contează. Unde o să ajungem cu politica asta făcută după linie de partid? Imaginea clasei politice are de...

Ce clişeu! Chiar nu mă aşteptam ca voi, ziarişti tineri, să puneţi întrebări clişeistice. Clasa politică e formată din oameni. Eu am învăţat la facultate că omul poate fi tras la răspundere pentru ce face el. Drept pentru care, fiecare dintre noi, o dată la patru ani, putem fi traşi la răspundere de alegători.

Dacă veţi candida în alt colegiu nu mai pot să vă tragă la răspundere ăia din Brăila.

Ba da. Cei din colegiul unde voi candida caută pe „Google" şi află ce am făcut eu.

Peste 20 de ani îl veţi sfătui pe fiul dumneavoastră să intre în politică?

Nu.

Cum nu?

Nu. Pentru că nu este o viaţă uşoară. Aş vrea să facă ce îi place. Încep să mă prind că e „minitehnicus".

Şi-atunci, dumneavoastră de ce nu ieşiţi din politică, să aveţi o viaţă uşoară de avocat?

Pentru că, totuşi, încă mai cred că pot face ceva bun.

De ce nu credeţi şi în idealismul fiului?

Mă, la urma urmei el poa' să facă ce vrea el. Poate, peste 20 de ani, o să-i placă şi lui politica.  Văd că, la doi ani şi patru luni, ştie ceva politică. Ştie de Chiliman, ştie de Băsescu, de Ponta.

Mai daţi televizorul şi pe desene, nu-l ţineţi numai pe ştiri. Ştie de Chiliman, incredibil!

Ştie de Chiliman că-i face blocul frumos. Reabilitează blocul. Bunică-sa l-a învăţat.

E un avantaj în lumea politică faptul că sunteţi femeie?

Nu e. Misoginismul funcţionează la fel de bine şi în politică, şi în avocatură.

Ce v-au făcut? V-au trimis la cratiţă?

Da.

Ce i-aţi spune unei fete de 20 de ani care vrea să intre în politică?

Să se întărească pe meseria ei. Să-şi vadă de meserie. Politica... azi e, mâine nu mai e. Dacă simte că are nervii foarte tari, să intre în politică şi să nu se dea bătută. Dar uşor nu-i va fi.

Când ieşiţi din politică?

Am avut de multe ori tentaţia, şi cred că la un moment dat o să ies cu totul din politică.

Bine. Mai facem un interviu peste 10 ani, să vedem.

Nu ştiu dacă o să vă mai interesez atunci.

Femeia politică în timpul ei liber

Există 42 de femei în Parlamentul României, cifră care ne plasează în coada clasamentului european cu privire la numărul de reprezentante în aparatul legislativ. O femeie politician face sacrificii mai mari decât un bărbat. Familia şi viaţa politică le ocupă aproape tot timpul. Diana Tuşa a fost cândva o femeie polisportivă: schia, se dădea cu placa pe zăpadă şi călărea cai.

Micile probleme de sănătate au determinat-o să renunţe la toate acestea. Acum nu mai face decât politică, îngrijeşte copilul şi citeşte. „Seara, bărbatul meu se uită la ştiri. Eu nu le am cu ştirile, prefer să citesc". În prezent, se află în lectura ei pretenţioasa „Diplomaţia" a lui Henry Kissinger. Dar, câteodată, mai citeşte şi Agatha Christie, din nostalgie: „Mai am şi eu păsărelele mele din tinereţe".

Alte interviuri din serialul "Moştenitorii Sistemului":