Un aisberg ameninţă navigaţia în nordul Oceanului Atlantic

Aisberg

Autorităţile canadiene monitorizează blocul de gheaţă desprins din gheţarul Petermann. O insulă de gheaţă de 260 de kilometri pătraţi, mai mare decât Bucureştiul – a cărui suprafaţă este de 228 de km pătraţi -, s-a desprins dintr-un gheţar arctic.

Autorităţile canadiene sunt în alertă pentru că blocul de gheaţă - cel mai mare aisberg arctic format în ultimii 50 de ani - ar putea bloca circulaţia pe canalele navigabile nord-atlantice.

În unele locuri, aisbergul de patru ori mai mare decât cartierul newyorkez Manhattan are o grosime de 200 de metri, „jumătate din înălţimea Empire State Building", a spus cercetătorul Andreas Muenchow, profesor asociat la Universitatea din Delaware, SUA, care desfăşoară un proiect de cercetare în strâmtoarea Nares, dintre Groenlanda şi insula canadiană Ellesmere.

Imagini din satelit

Uriaşa insulă de gheaţă a fost descoperită de Trudy Wohlleben de la Canadian Ice Service (care monitorizează gheaţa din apele navigabile ale Canadei) la câteva ore după ce un satelit NASA a surprins imagini cu gheţarul, în 5 august. Datele au fost procesate şi analizate de echipa profesorului Muenchow, potrivit site-ului Universităţii din Delaware.

„Cantitatea de apă înmagazinată în această insulă de gheaţă ar putea alimenta râurile Delaware sau Hudson mai bine de doi ani", a declarat Muenchow.

Aisbergul va ajunge

într-un final în strâmtoarea Nares, pe rutele navale, spre insula Baffin şi coastele Newfoundland, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea insulelor de gheaţă desprinse din gheţarii Groenlandei, inclusiv cu cel care a scufundat vasul Titanic, în 1912, scrie publicaţia canadiană „Edmonton Journal", în ediţia online.

Aisbergul ar putea fuziona cu pământul sau, împins spre sud de curenţii oceanici, ar putea bloca circulaţia sau s-ar putea rupe în bucăţi, a explicat Muenchow. Întrebat dacă formarea acestui aisberg se datorează încălzirii globale, Andreas Muenchow a spus că este greu de judecat pentru că în această zonă din nordul Groenlandei se fac măsurători doar din 2003.

Ruperea calotei glaciare arctice a ţinut în alertă autorităţile canadiene în ultimii cinci ani, pentru că ameninţă navigaţia şi exploatările petroliere din zonă.