Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Emilian Popovici: Imunizarea naturală, ca să scăpăm de pandemie, poate fi foarte periculoasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie Foto: Arhivă
Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie Foto: Arhivă

Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, explică pentru „Adevărul” motivul pentru care unele ţări au trecut la vaccinarea anti-COVID cu a 4-a doză, de ce ar trebui să rămânem prudenţi în faţa Omicron, variantă considerată mai blândă decât Delta. Specialistul estimează că, la începutul lui aprilie, vorm scăpa şi din valul 5 al pandemiei.

„Adevărul“: Ţări precum Israel şi Grecia au trecut deja la administrarea celei de-a patra doze de vaccin anti-COVID. De ce avem nevoie şi de aceasta? E vorba de interesele big farma, aşa cum se spune? 

Prof.dr. Emilian Popovici: Nu. Vorbim de Israel, o ţară care nu va face niciodată ceva care este divergent cu  interesul de sănătate al populaţiei de acolo. Big farma, oricât ar fi de big, nu poate să primeze asupra acestui interes, asta se exclude.

Pentru cine este gândită această doză a 4-a? 

Ei au gândit-o pentru persoanele peste 60 de ani, pentru populaţia expusă în mod deosebit şi pentru personalul medico-sanitar. De ce? Pentru că s-a observat că în acest interval de 4 luni aproximativ, protecţia după doza a 3-a începe să scadă. Şi este o măsură protectivă suplimentară. 

Se discută acum pe marginea celei de-a 4-a doze, dar şi despre administrarea din 4 în 4 luni a unor boostere cu riscuri asociate, după declaraţia lui Marco Cavaleri, şeful Strategiei Vaccinurilor la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). 

După părerea mea, problema s-a pus greşit. Pentru că ei nu s-au referit la această a 4-a doză, ci la doze booster repetate, adică la situaţia în care s-ar pune problema administrării de doze booster de acum din 4 în 4 luni, pe o perioadă să zicem nedeterminată. Or, nu este vorba despre aşa ceva. Pur şi simplu, punctual în Israel şi presupun că şi în Grecia, s-a pus problema celei de-a doua doze booster. Nu s-a pus problema administrării unor boostere de acum încolo din 4 în 4 luni. Şi reprezentantul OMS şi reprezentantul EMA s-au referit la această situaţie că administrarea de multe ori a acestei doze booster ar putea să ducă teoretic la o hiperstimulare a sistemului imunitar, care din experienţa mea de vaccinologie, nu cred că s-ar produce, pentru că sistemul imun are o disponibilitate la stimuli din aceştia antigenici extrem de mare. Mult mai mare decât se poate realiza prin aceste doze. Dar, repet, nu s-a pus această problemă. Acum, fiecare are viziunea lui. Reprezentantul OMS spunea că ar fi mult mai util decât să se gândească asemenea strategii să se administreze vaccinuri la populaţiile din ţările sărace. Pentru că şi noi am discutat această problemă că avem o lume cu măsuri şi cu vaccinare şi mai avem o lume – Africa, Asia, nişte zone destul de extinse – care este fără măsuri şi fără vaccinare. Deci viziunea celui de la OMS este corectă pentru că el trebuie să aibă o viziune globală şi se gândeşte că acele vaccinuri ar fi mai utile în zonele acelea. 

În acest fel, am fi şi noi protejaţi. 

Sigur că da. Pentru că am avea o abordare corectă a unei pandemii. Eu am spus în mod repetat: noi abordăm această pandemie ca măsuri sub forma unei epidemii regionale. Pe regiuni mari, e adevărat – America de Nord, de Sud, Europa, Australia – dar nu este o abordare globală. Dar vedeţi, când sunt o serie de opinii transmise de la nivelul unor instituţii importante şi care nu întotdeauna converg şi se mai adaugă şi persoane mai mult sau mai puţin private care de asemenea au opinii intens mediatizate, este de înţeles că apar nişte semne de întrebare care însă pot fi lămurite. 

Estimaţi că pe viitor acest vaccin anti-COVID va deveni anual, precum cel de gripă, cum spune ministrul Rafila? 

Ar fi foarte de dorit ca în momentul în care această evoluţie va trece din forma pandemică în forma endemică – ceea ce nu se va întâmpla peste noapte. Ca să ajungem în forma de manifestare endemică trebuie ca la nivelul întregii lumi să nu mai existe manifestări epidemice semnificative sau cu potenţial de răspândire. Că şi pandemia aceasta a pornit de la epidemia de la Wuhan şi s-a răspândit. Deci, orice focar din acesta epidemic – dacă este tot cu SARS-CoV-2 – poate să ridice probleme. 

Asta ce înseamnă?

Că trecem de la valurile epidemice la o manifestare cu un număr de cazuri semnificativ mai redus, dar constant cumva în timp, fără vârfuri. Asta înseamnă trecerea în endemie. Şi atunci, în momentul în care infecţia se va endemiza, o vaccinare sezonieră adaptată variantelor circulante la acea dată va fi ceva similar cu vaccinarea gripală. Că şi vaccinarea gripală este adaptată an de an la variantele circulante pentru anul respectiv. 

Deci ar trebui să aşteptăm să se mai liniştească pandemia...

Dar să aşteptăm activ. Cu măsuri şi vaccinare. Pentru că noi suntem acum aici şi în privinţa Omicron şi datorită măsurilor care s-au luat, vaccinurilor făcute care caracterizează această variantă ca mai benignă – să zicem. Mai puţin agresivă din punct de vedere clinic. Însă omit nişte aspecte. Această variantă evoluează pe populaţii tinere – vezi cazul Africii de Sud – sub 10% populaţie are sub 60 de ani. Iar în celelalte zone în care ajunge să evolueze – spre deosebire de variantele precedente – evoluează pe populaţii majoritar vaccinate. Care au dobândit protecţie vaccinală şi protecţie la variantele anterioare trecând prin infecţie. Deci, are un alt teren pe care evoluează. Este adevărat că la şoareci studiile au constatat că afectarea este mai redusă în cazul variantei Omicron. Dar să nu uităm că studiile pe animale, inclusiv studiile pe şoareci, nu sunt relevante întotdeauna vizavi de comportamentul pe oameni. 

De ce?

Pentru că şoarecii nu au boli cardiovasculare, boli respiratorii, boli pulmonare sau cu vârstă înaintată. Sunt sănătoşi şi tineri. Şi, de aceea, trebuie atenţie la această variantă Omicron. Mai ales că nu ştim care este sindromul long-COVID pe care-l putem căpăta în urma ei. Există sau nu există? Cum s-ar putea manifesta? N-avem cum să ştim la această dată ce imunitate lasă această variantă. Pentru că foarte multă lume spune: da, se vor infecta foarte mulţi şi asta va fi un argument foarte serios pentru ca să se treacă la o situaţie mai bună de manifestare a procesului epidemiologic. Dar ştim noi câtă imunitate lasă Omicron? Nu am avut de unde să aflăm. O presupunem. Şi eu am presupus-o când am spus că după vârful epidemic va urma o perioadă de acalmie epidemică. Dar asta spune ştiinţa epidemiologiei. Practica ne va contrazice sau nu.  

Asta înseamnă că trebuie să rămânem prudenţi până aflăm toate aceste răspunsuri.

Da, acesta este îndemnul meu. Oamenii să privească situaţia aceasta a valului 5 cu înţelepciune, cu prudenţă, să respecte măsurile şi pentru că o spun autorităţile, dar, în primul rând, pentru a-şi proteja sănătatea. Pentru că aşa cum spuneam, nu se ştie ce este cu sindromul long-COVID după infecţia cu Omicron, nu poţi să ştii dacă eşti în acel procent – mai mic, e adevărat – de persoane care fac o evoluţei clinică gravă, şi apoi, hai să ne gândim la perspectiva asta a acalmiei epidemice. Dacă ştii că dacă treci de valul acesta viaţa va reveni aproape de normal, de ce să nu te bucuri de ea şi să ai un sindrom long-COVID? Că nu e puţin lucru să ai acalmia asta până în toamnă-iarnă. 

Când ar urma să fie vârful acestui val 5? 

Aici ne putem orienta, pentru că avem acest avantaj că lucrurile nu se întâmplă pentru prima oară. Cei de la OMS au spus că în 6-8 săptămâni, jumătate din populaţia Europei se va infecta cu Omicron. Deci, ce înseamnă asta? Că valul acesta 5 mai durează la nivelul Europei de Vest – pentru că ei la asta se refereau – încă 6-8 săptămâni. La noi, mai adăugăm clasicele două săptămâni şi ajungem la 8-10 săptămâni, pentru că la noi lucrurile ajung mai târziu. Deci, putem să facem o estimare după aprecierea făcută de OMS. Deci, februarie, martie. Să zicem început de aprilie va fi finalul de val, probabil. 

Cât priveşte particularităţile acestui val 5? Pentru că în Europa de Vest lumea s-a vaccinat şi cu doza 3, dar la noi sunt probleme şi cu primele 2 doze?

Aici nu prea mai avem orientare pentru că, aşa cum spuneaţi, celelalte ţări au procente importante din populaţie vaccinată. La noi, sigur că vor fi nişte particularităţi legate de acest procent mic de vaccinaţi. Pentru că la ei evoluţia este aşa cum este datorită acoperirii vaccinale. Au zeci de mii de infecţii noi pe zi, sute de mii poate, dar au câteva sute de cazuri în Terapie Intensivă şi au avut un singur deces legat de COVID şi acolo erau boli asociate. Cum va fi la noi, vom vedea. Cert este că la ora actuală suntem de o lună de zile cu un număr bazal de reproducere de peste 1,2. Am avut un vârf de 1,5 şi cumva se repetă – sub acest aspect al numărului bazal de reproducere – ceea ce s-a întâmplat în valul 4. Deci, practic, se ştie că dacă stai pe un număr bazal de reproducere de peste 1,2 mai mult de două săptămâni, creşterea devine accelerată. Noi avem deja o lună. Aceasta înseamnă că numărul de infecţii va creşte semnificativ. Ce consecinţe va avea? Vom vedea după ce lucrurile se vor întâmpla. Epidemiologia bolilor infecţioase spune că după un val din acesta devastator urmează o perioadă de acalmie interepidemică prin epuizarea receptivilor. Pentru că majoritatea trec prin boală. 

Dar noi nici n-am apucat să scăpăm de valul 4 că a venit valul 5. Practic, n-am avut timp să respirăm. 

Da. Doar că Omicron are o capacitate de infecţie de 5 ori mai mare decât Delta. Asta înseamnă reinfecţia celor care au avut variante anterioare. Şi la noi ce a fost de răsunet? Nu atât numărul de infecţii, cât numărul de decese. Şi de ce am avut acest număr de decese? Pentru că am avut navaccinaţi şi pentru că sistemul n-a performat întotdeauna. Pentru că valuri au fost peste tot. Noi aşa am ajuns numărul 1, prin numărul de decese, nu prin numărul de infecţii.

Nici acum numărul de infecţii nu e mare, comparativ cu vestul Europei. Noi avem 10.000 pe zi, alţii 100.000 sau mai mult. 

Dar câte testări avem noi? Pentru că francezii au peste 300.000 de cazuri la un milion de testări. Noi avem 10.000 de cazuri pentru că facem 30.000 de testări sau 40.000. Şi dacă nu faci mai multe testări, nu vei avea mai multe infecţii. Noi trebuie să ne orientăm după spitale. Asta am spus-o şi în valul 4. Dar în valul 4 a funcţionat până când nu s-a umplut TI. Cât timp cazurile în TI cresc, înseamnă că creşte numărul de infecţii. Pentru că infecţia cu Delta a generat constant cam acelaşi procent de forme grave. Şi, implicit, acelaşi număr de decese. În momentul în care TI s-a umplut şi au început să interneze cazurile de TI pe secţii, n-ai mai putut să te orientezi după acest indicator. Acum indicatorul acesta este iarăşi mai puţin relevant sub raportul aprecierii creşterii numărului de infecţii, pentru că Omicron generează forme uşoare şi forme medii care nu ajung atât de frecvent la TI. Dar, avem pe partea cealaltă varianta Delta care şi ea este circulantă. Deci, este destul de complicat. 

Perioada de acalmie este condiţionată de ceva?

De neapariţia unei variante şi mai transmisibile decât Omicron. Nu ne dorim, dar posibilitatea există. Cine o exclude înseamnă că deţine vreun control asupra variantelor virale. Pentru că mai e o problemă: Omicron n-a apărut din Delta ca o variantă mai blândă. Ci a apărut dintr-o întâmplare. Virusul infectează, se replică, face greşeli şi generează noi mutaţii şi noi variante. Aceasta înseamnă că această variantă Omicron care infectează enorm generează apariţia de greşeli, de mutaţii, de noi variante. Deci, vedeţi cât de încurcată e treaba? Nu e o bucurie faptul că mulţi se infectează aşa cum cred unii, că se imunizează natural şi că scăpăm de pandemie. Ei uită că cu cât creşte numărul de infecţii creşte şi riscul de apariţie de noi variante. Să sperăm că nu apare vreo variantă mai cu necaz.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite