Vinurile româneşti pierd competiţia cu cele din Lumea Nouă

În 2005 a fost cea mai slabă producţie de vin din ultimii 15 ani. Nici 2006 nu se anunţă mai bun. Dacă în anii precedenţi România exporta vinuri în valoare de 25 milioane de euro, Asociaţia

În 2005 a fost cea mai slabă producţie de vin din ultimii 15 ani. Nici 2006 nu se anunţă mai bun. Dacă în anii precedenţi România exporta vinuri în valoare de 25 milioane de euro, Asociaţia Producătorilor de Vin susţine că în 2006 se va înregistra o scădere cu cel puţin 5-6 milioane de euro. Ca în toată Europa, şi la noi a apărut o concurenţă căreia e greu să-i facă cineva faţă: vinurile bune şi mai ieftine din California, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud sau America Latină. Nici în Uniunea Europeană lucrurile nu stau prea bine din acest punct de vedere.
Nici 2006 nu se anunţă mai bun, după ce multe plantaţii de viţă- de-vie au avut de suferit din cauza gerului, iar societăţile de profil refuză să asigure podgoriile contra calamităţilor. Anul trecut, exporturile au scăzut cu 20%, iar Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin estimează că tendinţa se va menţine şi în acest an. Producătorii de vin susţin că scăderea exporturilor este cauzată nu numai de efectele dezastruoase ale vremii, ci şi de concurenţa extra-europeană. Provenite din SUA, Australia, Africa de Sud sau America Latină, vinurile extra-europene, mai ieftine şi de bună calitate, "atacă" la ele acasă vinurile franţuzeşti, italiene, spaniole sau româneşti. Dacă în anii precedenţi România exporta vinuri în valoare de 25 de milioane de euro, Asociaţia Producătorilor de Vin susţine că în 2006 se va înregistra o scădere de cel puţin 5 milioane de euro. Pentru a contracara concurenţa, UE adoptă reforme radicale. Reacţia românilor se lasă încă aşteptată.
Comisia Europeană a aprobat recent un proiect de reformă radical privind organizarea comună a pieţei vinicole, care prevede desfiinţarea a 400.000 de hectare de viţă-de-vie în termen de cinci ani. Programul este menit să vină în sprijinul viticultorilor europeni, care, în ultima perioadă, au avut de suferit de pe urma supraproducţiei şi a competiţiei crescute venite din partea producătorilor de vin din Chile, SUA, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă, informează AP. Proiectul intenţionează să refacă prestigiul vinurilor europene şi propune reducerea producţiei de vinuri de calitate inferioară prin acordarea unor subvenţii de aproximativ două miliarde de euro pentru ca viticultorii din UE să scoată din producţie aproximativ 400.000 de hectare cu viţă-de-vie în următorii cinci ani. În plus, vor fi acordate subvenţii pentru a încuraja viticultorii care nu sunt productivi să părăsească această afacere. De asemenea, proiectul intenţionează să pună capăt prevederilor complicate referitoare la denumirile vinurilor, propunând două clase de vinuri: vinuri cu denumiri de origine şi vinuri fără denumiri de origine. Planul de reformă are nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre UE şi a PE înainte de a putea fi implementat. CE speră că reformele vor intra în aplicare odată cu sezonul viticol 2008.
Viticultorii francezi nici nu vor să audă
Franţa a fost prima ţară membră UE care s-a opus, consideră "inacceptabil" proiectul propus de Comisia Europeană. "Suntem hotărâţi să ne apărăm tradiţia viticolă", a declarat premierul Dominique de Villepin pentru "Le Midi Libre", anunţând că guvernul francez va interveni pentru a "modifica punctele cele mai contestate din proiect". 50 de reprezentanţi ai Sindicatelor Exploataţiilor Agricole şi ai Tinerilor Agricultori francezi au protestat la Paris în faţa reprezentanţei Comisiei Europene. "Acest proiect este un masacru pentru viticultura franceză. Nu-i lăsaţi să-l facă", a declarat preşedintele Federaţiei naţionale a sindicatelor agricole, Jean-Michel Lemetayr.