Ziua Mondială a Statisticii. Rolul statisticilor oficiale în fundamentarea politicilor publice

În urmă cu un deceniu, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 64/267 din 3 iunie 2010 pentru a marca celebrarea Zilei Mondiale a Statisticii pe data de 20 octombrie.

Ulterior, printr-o altă Rezoluţie a Adunării Generale a ONU 69/282 din data de 5 iunie 2015 se prevede ca Ziua Mondială a Statisticii să fie aniversată o dată la cinci ani. Întâmplarea face că, anul pandemic 2020 va consemna cea de-a doua aniversare a statisticienilor de pretutindeni.

Ziua Mondială a Statisticii reprezintă o recunoaştere a activităţii Comisiei de Statistică a ONU în acordarea de asistenţă tehnică programelor derulate de departamentele din subordinea Secretariatului General al ONU, precum şi a sistemelor naţionale de statistică în compatibilizarea indicatorilor statistici cu cei ai organismelor internaţionale pentru monitorizarea şi evaluarea politicilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare durabilă. În perioada 1-9 martie 2018 a avut loc cea de-a 49-a sesiune plenară a Comisiei de Statistică ONU, prilej cu care a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei un român, prof.univ.dr. Tudorel Andrei de la Academia de Studii Economice, preşedinte în exerciţiu al Institutului Naţional de Statistică.

În anul 2013, peste 2100 de organizaţii profesionale din 124 de ţări au participat la celebrarea „Anului Internaţional al Statisticii” (Statistics 2013), iniţiativă prin care s-a subliniat contribuţia statisticii în fundamentarea programelor de dezvoltare care vizează creşterea calităţii vieţii pe plan global şi la nivel naţional. Agenda acestui eveniment a consemnat câteva teme importante precum creşterea gradului de informare, educare şi conştientizare a publicului cu privire la rolul statisticilor oficiale în fundamentarea politicilor publice, contribuţia ştiinţei statistice la identificarea şi analiza problemelor sociale, demografice, economice şi de mediu cu care se confruntă omenirea, necesitatea promovării statisticii ca profesie în rândul elevilor şi studenţilor. Cunoaşterea statistică este importantă nu numai pentru decidenţii în materie de politici publice, ci pentru o multitudine de domenii şi sectoare de activitate, precum fizica, biologia, mediul, economia şi afacerile, psihologia, sociologia, ştiinţa politică şi relaţiile internaţionale, mass-media de pretutindeni.

Şi Eurostat aniversează statisticienii tot în ziua de 20 octombrie a fiecărui an, fiind organizate evenimente de impact la iniţiativa Comitetului consultativ european pentru statistică, cu susţinerea membrilor Sistemului Statistic European, beneficiind de suportul Sistemului European al Băncilor Centrale. De mai bine de şase decenii, autorităţile statistice din statele membre UE lucrează în cadrul Sistemului Statistic European pentru a produce date fiabile şi comparabile. Statisticile europene furnizează date comparabile pentru fiecare stat membru şi regiunile sale, contribuind la ilustrarea similitudinilor şi diferenţelor din interiorul UE, oferind date statistice agregate pentru zona euro şi UE. Astfel de statistici europene există într-o mare varietate de domenii: finanţe publice, preţuri, comerţ exterior, piaţa muncii, condiţii de viaţă, sănătate, educaţie şi altele.

În anul 2017, Ziua Europeană a Statisticii a fost marcată de conferinţa la nivel înalt „Puterea din statistici; date, informaţii şi cunoaştere”, desfăşurată la Bruxelles (18-19 octombrie). Cu un format inspirat de Forumul Economic Mondial de la Davos, conferinţa a adus în atenţia decidenţilor de pretutindeni şi a publicului larg rolul statisticilor oficiale în elaborarea politicilor la nivel european, regional şi naţional. Eurostat celebrează Ziua europeană a statisticii şi prin publicaţia în format digital „Viaţa femeilor şi bărbaţilor în Europa – un portret statistic”, disponibilă în 24 de limbi.

În cele şase luni în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (ianuarie – iunie 2019), INS a asigurat conducerea Grupului de lucru de Statistică al Consiliului Uniunii, perioadă în care s-a reuşit închiderea a două dosare importante ale statisticii europene: „Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europene referitoare la întreprinderi, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 şi de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (propunerea de Regulament FRIBS)” şi „Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane şi gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eşantioane (propunerea de Regulament IESS)”. INS a reuşit să contribuie şi la accelerarea lucrului la dosarul de statistica migraţiei şi protecţiei internaţionale.

Statistica oficială din România este integrată în Sistemul Statistic European înainte de aderarea ţării noastre la UE (încă din anul 1998) prin metodologiile de lucru, calitatea datelor şi, nu în ultimul rând, prin sincronizarea cu principalele acţiuni statistice derulate în plan comunitar şi internaţional. Institutul Naţional de Statistică (INS) coordonează activităţile statistice ale autorităţilor şi instituţiilor publice din România cuprinse în Sistemul Statistic Naţional. Totodată, INS exercită prerogative de monitorizare, coordonare şi asistenţă tehnică, pentru a asigura caracterul unitar al metodologiilor, clasificărilor, metodelor şi al tehnicilor de colectare, de procesare şi de diseminare a datelor statistice oficiale produse, în conformitate cu Programul Statistic Naţional Anual (PSNA) şi cu cerinţele Sistemului Statistic European. Pe data de 12 iulie 2020, INS a aniversat 161 de ani de statistică oficială în România. Cu această ocazie, ne-am reamintit că, pe data de 12 iulie 1859, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă. De acest moment îşi leagă numele doi savanţi români ai veacului al XIX-lea: Dionisie Pop Marian şi Ion Ionescu de la Brad.

În momentul de faţă, priorităţile statisticii oficiale româneşti sunt centrate pe finalizarea pregătirilor Recensământului General Agricol (RGA) - runda 2020, cu perioadă de desfăşurare februarie-aprilie 2021, respectiv intensificarea activităţilor de pregătire a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) ce se va desfăşura anul viitor. Cele două recensăminte au o importanţă deosebită în evaluarea potenţialului agricol şi uman al României. Datele care vor fi culese în scop exclusiv statistic vor fi valorificate pentru elaborarea politicilor şi programelor de dezvoltare a ţării, pentru reducerea decalajelor socioeconomice în raport cu alte ţări membre UE, inclusiv pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030. Aceste cercetări exhaustive, care cuprind toate unităţile statistice observate (exploataţiile agricole pentru RGA; persoanele şi locuinţele pentru RPL), sunt realizate în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, fiind implicate şi alte instituţii publice cu rol de suport: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Succesul RGA şi al RPL depinde în mod indiscutabil de cooperarea populaţiei la activităţile de recenzare, într-o perioadă complicată de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19.