În România „reciclăm“ antrenori italieni: cine sunt tehnicienii care se tot învârt în Liga I şi ce au făcut în alte ţări

A devenit un trend ca echipele româneşti să apeleze, în mod repetat, la antrenori italieni care, cu mici excepţii, nu prea sunt căutaţi nici la ei în ţară, nici în altă parte. Ultimul exemplu e cel al lui Bergodi, însă seria „reciclărilor“ e mai lungă.

*Nicolo Napoli - N-a antrenat în nicio altă ţară în afară de România. Iar aici a avut patru mandate la Universitatea Craiova (2004, 2007-2009, 2011, 2013-2014). A mai trecut pe la FC Braşov (2009), Astra (2009-2010), Turnu Severin (2012-2013) şi CSMS Iaşi, acolo unde se află în prezent. În afară de Ştiinţa, la niciun alt club n-a stat un sezon întreg.

*Maurizio Trombetta - Până la venirea în România, lucrase, mai întâi, ca secund în Italia, având un singur mandat ca principal la amatorii de la Sevegliano pe care i-a luat de pe ultimul loc şi a terminat sezonul pe locul 4. 

În Liga I, a început ca asistentul lui Andone, iar din septembrie 2008 l-a înlocuit pe „Fălcos“ pe banca tehnică. Cu el în frunte, CFR a învins AS Roma pe „Olimpico“ în prima partidă din istoria „feroviarilor“ în grupele Ligii Campionilor. Totuşi, Trombetta n-a rezistat decât patru luni ca principal la CFR, fiind dat afară în ianuarie 2009. El a lăsat formaţia din Gruia pe locul 4 în Liga I. 

Când s-a întors în Italia, Trombetta a fost instalat antrenor la echipa U-19 a celor de la Reggina. 

În noiembrie 2011, s-a întors în Liga I, la FCM Târgu-Mureş, însă a rezistat în funcţie doar două luni. A plecat de la echipă cu următorul bilanţ: două victorii, două remize şi două înfrângeri. 

*Walter Zenga - A fost adus în România de Gino Iorgulescu, la FC Naţional, în sezonul 2002-2003. Până atunci, lucrase ca antrenor la amatorii de la Brera Calcio. După episodul FC Naţional, fostul mare portar a semnat cu Steaua, în stagiunea 2004-2005. A fost dat afară cu trei etape înainte de finalul campionatului, însă şi-a trecut în CV titlul pe care bucureştenii l-au luat cu Ţiţi Dumitriu pe bancă. 

În următorul sezon, Zenga a fost la Steaua Roşie Belgrad, formaţie cu care a câştigat eventul. A fost ultima mare realizare în cariera de antrenor a italianului. 

Ajuns în prima ligă din Turcia, la Gaziantepspor, Zenga a bifat doar cinci victorii în 17 meciuri, demisionând în ianuarie 2007. A urmat prima experienţă arabă, la Al-Ain (Emirate). Şi aici a rezistat doar cinci luni, după care a fost concediat. 

În septembrie 2007, fostul portar a revenit în Liga I, de această dată la Dinamo, însă a fost dat afară după două luni. O perioadă, Zenga a încercat o cariera de analist TV.

În aprilie 2008 s-a reapucat de antrenorat, de această dată, la Catania, echipă pe care a salvat-o de la retrogradare. În sezonul următor, Zenga şi-a continuat aventura la Catania cu care s-a clasat pe locul 15 din 20 în Serie A, adunând un număr-record de puncte în primul eşalon: 43.

Zenga a continuat să lucreze în Serie A, de această dată la Palermo. Aici a stat însă doar 13 meciuri, fiind concediat de patronul Zamparini din cauza rezultatelor slabe. A fost momentul în care italianul s-a „lipit“ de fotbalul arab, trecând pe la Al-Nassr (Arabia Saudită), Al-Nasr (Emirate) şi Al-Jazira (Emirate), fără însă să câştige vreun trofeu. Momentan, e fără angajament.