„Ajungem MARI“, proiectul de consiliere vocaţională, în cadrul Swimathon: Cum funcţionează

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Swimathon

Înot în scop caritabil! Swimathon vrea să susţină 60 de tineri instituţionalizaţi să părăsească încrezători centrele de plasament. Se strâng fonduri pentru consiliere vocaţională, ca ei să descopere ce meserii pot avea, ce le place, pentru ce s-ar potrivi şi de ce au nevoie pentru a ajunge unde îşi doresc.

Mai departe, aceşti tineri vor fi susţinuţi cu burse pentru cursuri de calificare şi sprijin pentru a-şi găsi un loc de muncă şi locuinţă, dar şi pentru a se integra în comunitate cu ajutorul voluntarilor, al consilierilor vocaţionali şi al psihoterapeutilor.

Fondurile strânse vor ajuta 60 de adolescenţi şi tineri cu vârste între 16 şi 20 de ani să participe la 10 şedinţe de consiliere vocaţională cu specialişti care îi vor ghida să îşi aleagă cariera şi să îşi planifice paşii pentru a reuşi. Costul intervenţiei este de 1000 lei pentru ca fiecare tânăr să se pregătească pentru a deveni independent.

60 de tineri instituţionalizaţi vor participa la 10 şedinţe de consiliere vocaţională şi vor descoperi ce meserii sunt potrivite pentru ei în funcţie de abilităţile şi valorile lor. Consilierii vocaţionali îi vor ajuta să afle care sunt paşii pentru a urma cariera dorită. În continuare, voluntarii şi specialiştii colaboratori Ajungem MARI îi vor susţine, în funcţie de recomandările consilierilor vocaţionali, să urmeze cursuri de calificare, să îşi dezvolte anumite abilităţi prin activităţi extraşcolare sau să se angajeze sau să facă voluntariat pentru a căpăta experienţă.

Discuţiile cu consilierii vocaţionali îi vor ajuta pe tineri să se cunoască mai bine, să îşi dea seama care le sunt valorile şi aşteptările pentru viitor pentru a alege meserii şi joburi care să le aducă satisfacţie pe termen lung. Şedinţele îi vor ajută să înţeleagă ce înseamnă un loc de muncă, cum să te pregăteşti pentru angajare, cum să îţi compui CV-ul şi cum să te porţi la interviu şi la serviciu, cu colegii şi superiorii. Tinerii vor fi mai pregătiţi să gestioneze eventuale dificultăţi sau conflicte şi îşi vor putea păstra mai mult timp locul de muncă. Participanţii vor fi mai perseverenţi şi mai motivaţi şi să îşi continue educaţia pentru a avea şansa de a accesa locuri de muncă mai bine plătite şi care să le aducă satisfacţie.

Despre Swimathon Bucuresti

Fundaţia Comunitară Bucureşti organizează Swimathon din 2013 şi a strâns, în această perioadă, peste 600.000 de euro pentru aproape 170 de proiecte.

Cum funcţionează Swimathon

Swimathon Bucureşti este un ecosistem al schimbării pozitive din comunitate. Cu un mecanism construit în jurul unui eveniment de înot, comunitatea se întâlneşte, interacţionează şi se implică în strângerea de fonduri pentru proiecte din Bucureşti şi Ilfov pe care le consideră relevante. Înotătorii- fundraiseri înscrişi aleg un proiect pe care îl susţin şi adună cât mai mulţi susţinători care donează.

*Regulamentul complet: https://swimathonbucuresti.ro/regulament/

*Calendarul complet: https://swimathonbucuresti.ro/calendar/ 

În 2020, 460 de înotători au strâns 565.641 lei de la 4.266 donatori individuali şi companii, pentru 25 de proiecte cu impact social. Pe parcursul a cinci săptămâni, cei 59 de înotători individuali şi 64 echipe au organizat campanii online de strângere de fonduri sau chiar au înotat în diferite locaţii.

Înotători de performanţă sau începători, persoane cu dizabilităţi, persoane publice, seniori şi copii au făcut valuri atât în social media, cât şi în bazine, piscine, la mare sau în lac.

Selecţia proiectelor a fost făcută de un juriu independent din care fac parte persoane implicate în ediţiile anterioare Swimathon.

În anii trecuti evenimentul se desfasura fizic intr-un bazin olimpic din Bucuresti. Pentru siguranţa sanitară a participanţilor, ediţia din acest an este hibrid online-offline, iar evenimentul se va desfăşura pe parcursul unui weekend, pe 26 şi 27 iunie 2021. Înotătorii au un calendar de provocări care fac apel la imaginaţia fiecăruia. Ei sunt provocaţi să strângă bani pentru proiectul susţinut şi înoata virtual sau în ape reale: în bazine, în piscine, în mare sau în lacuri.

Nevoia de consiliere vocaţională pentru tinerii instituţionalizaţi

Conform legii, tinerii instituţionalizaţi pot rămâne în sistemul de protecţie până la 26 de ani dacă urmează o formă de învăţamânt de zi si de lungă durată pentru finalizarea studiilor. Dacă după vârsta de 18 ani nu mai doresc să continue studiile, dar doresc să rămână în sistem pentru a face treptat tranziţia către viaţa independentă, ei pot face o cerere şi beneficia de aceleaşi servicii încă 2 ani, cu condiţia să fie angajaţi. Şi aici se aplică limita de 26 de ani, adică, spre exemplu, dacă depun această cerere la 25 de ani, după incheierea facultăţii, vor putea beneficia doar pentru încă un an.

Doar 15% dintre tinerii care părăsesc sistemul de protecţie îşi continuă educaţia în afara sistemului, iar aceştia sunt cei care au sprijinul unor adulţi din jur. Ca rezultat, 37% dintre tinerii post instituţionalizaţi lucrează ca muncitori necalificaţi.

Cei mai mulţi tineri instituţionalizaţi părăsesc sistemul de protecţie la 18 ani. Între 2014 şi 2017 45,5% dintre tinerii care au ieşit din sistem aveau 18 ani, 21,9% aveau 19 ani şi 11,3% aveau 20 de ani. Mai mult, 65,9% dintre ei nu aveau o ocupaţie la momentul părăsirii sistemului.

Ne dorim să atragem atenţia asupra nevoilor acestor tineri şi să găsim cât mai mulţi angajatori care să ne devină parteneri şi să îi selecteze pe tinerii potriviţi domeniilor în care activează.

Proiectul de consoliere vocaţională porneşte de la nevoia tinerilor instituţionalizaţi de pregătire pentru viaţă independentă şi integrare pe piaţa muncii. Mulţi tineri nu îşi cunosc abilităţile, cunosc puţine meserii sau domenii şi nu ştiu ce carieră li s-ar potrivi.

Tinerii instituţionalizaţi sunt foarte vulnerabili din cauza traumelor suferite prin separarea de familie şi instituţionalizare fără servicii adecvate sau mutări repetate între diferite forme de protecţie.

Consilierea vocaţională nu este asigurată pentru mulţi tineri instituţionalizaţi, şi nici accesul la cursuri de calificare sau stagii de practică. Atunci când părăsesc centrele de plasament, tinerii sunt ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă, dar, în lipsa unei pregătiri pentru angajare şi din cauza traumelor suferite, deseori îşi pierd rapid acest loc de muncă, rămânând fără niciun sprijin.

Tinerii instituţionalizaţi au nevoie să înţeleagă ce înseamnă un loc de muncă, ce meserii li se potrivesc şi cum să se poarte la serviciu. Din cauza că sunt foarte neîncrezători în forţele lor, mulţi se descurajează rapid şi nu îşi mai urmează pasiunile si cariera dorita. In 2020 prin programul Ajungem MARI au sustinut 33 de tineri in consilierea vocationala, iar in 2021 au participat alti 50. Pe lângă consilierii vocaţionali, alături de tineri vor fi voluntarii Ajungem MARI care le rămân alături pe termen lung, îi încurajează şi îi motivează permanent să îşi continue studiile şi să ia cele mai bune decizii pentru cariera lor.

Voluntarii Ajungem MARI lucrează de 7 ani în centrele de plasament şi le-au devenit copiilor şi tinerilor prieteni, profesori şi mentori. Voluntarii încep prin a-i ajuta pe copii la teme, să înveţe matematica, limba română, engleză, dar, pe măsură ce se apropie de copii şi tineri, le observă nevoile şi pasiunile şi îi înscriu şi însoţesc la cursuri vocaţionale, la logopedie, psihoterapie sau consiliere vocaţionala sau chiar îi pot ajuta să îşi găsească un loc de muncă în oras. 

Programul educaţional Ajungem MARI, derulat de Asociatia Lindenfeld, organizatie non-guvernamentala fondată de tre tineri români în 2013, se desfaşoară în Bucureşti şi 23 de judete şi sprijină 2.500 de copii şi tineri instituţionalizaţi si din medii defavorizate.

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite