Ce şanse reale sunt ca gimnastica românească să redevină „fabrică de medalii” la următoarele Jocuri Olimpice

Echipa României care a obţinut titlul de campioană europeană la Sofia, în 2014

Gimnastica românească n-a obţinut nicio medalie la Rio de Janeiro, în 2016, pentru prima oară după 40 de ani de succese constante. La Jocurile Olimpice, unde România a participat la 17 ediţii (prima dată în 1936), palmaresul este de 71 de medalii (25 aur, 20 argint, 26 bronz), recordul fiind deţinut de Nadia Comăneci, cu 9 medalii (5 aur, 3 argint, una bronz).

Federaţia Internaţională de Gimnastică a aprobat anul trecut un nou regulament, conform căruia fiecare dintre cele 12 echipe care vor participa în competiţii, începând cu ediţia din 2020 a Jocurilor Olimpice, va fi alcătuită din numai patru gimnaste.

Asta în condiţiile în care echipele includeau şapte sportive în 1996, şase în 2000, 2004 şi 2008, respectiv cinci în 2012 şi 2016. Acum 20 de ani, când echipa Statelor Unite a câştigat primul său titlu de campioană olimpică, sub conducerea lui Béla Károlyi, România cucerea medalia de bronz, în condiţiile în care a aliniat doar şase sportive în concurs: Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieş, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloşovici şi Mirela Ţugurlan. Cea de-a şaptea, Ana-Maria Bican, s-a accidentat la genunchi cu o zi înainte de concurs, incident care i-a încheiat şi cariera. În 2000, cele şase fete care au cucerit titlul de campioană olimpică au fost Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presăcan şi Andreea Răducan. În 2004, ultima ediţie în care o echipă a fost formată din şase fete, România a avut parte de alte şase fete fantastice, care au cucerit aurul:  Cătălina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela Sofronie, Monica Roşu şi Alexandra Eremia. În 2008, Andreea Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Grigore, Sandra Izbaşa, Steliana Nistor, respectiv Anamaria Tămârjan şi-au trecut în palmares bronzul, iar în 2012, echipa de cinci a României, care a ocupat tot ultima treaptă a podiumului, a fost alcătuită din Diana Bulimar, Diana Chelaru, Larisa Iordache, Sandra Izbaşa şi Cătălina Ponor.

Raisman: „Urmează echipa de o persoană?!”

Ca şi la Londra, ediţia de la Rio de Janeiro a fost dominată categoric de Statele Unite, care a afişat o echipă de cinci extrem de competitivă: Simone Biles, Gabby Douglas, Laurie Hernandez, Madison Kocian şi Aly Raisman. Ultima şi-a manifestat de altfel indignarea, pe o reţea de socializare, în privinţa schimbării impuse de forul internaţional: „E o glumă, nu-i aşa?! O echipă de patru fete la Tokyo, în 2020? Ce urmează, echipa de o persoană în 2024? Ce ruşine!”. Practic, la Jocurile Olimpice din 2020 fiecare ţară calificată va putea înscrie până la şase gimnaste în concurs. Toate vor concura în calificări, dar numai scorurile celor patru desemnate ca parte a echipei vor conta pentru accederea în finala pe echipe. Celelalte două vor putea participa, dacă notele le permit, în finalele pe aparate, respectiv în cea de individual-compus. Şi sistemul de calificare se schimbă.

Se schimbă şi sistemul de calificare

Accederea la Rio de Janeiro s-a făcut prin intermediul a două competiţii: Campionatul Mondial din octombrie 2015, de la Glasgow, respectiv Test Event-ul de la Rio, din aprilie 2016. Acum, cele trei echipe medaliate la Campionatul Mondial din 2018 vor primi biletele pentru concursul pe echipe de la Tokyo (în limita a patru gimnaste per echipă). Primele nouă clasate de la Campionatul Mondial din 2019, excluzând medaliatele din 2018, vor completa tabloul calificatelor. Gimnastele se vor mai putea califica individual prin intermediul Campionatului Mondial din 2019, al etapelor de Cupă Mondială din 2020, respectiv al competiţiilor continentale din 2020. Va reuşi România să revină în elită? E greu de spus. Deocamdată, încă nu se ştie exact nici cine va fi antrenor coordonator, nici care vor fi fetele pe care se va putea baza acesta. Veteranele Cătălina Ponor (29 de ani) şi Larisa Iordache (20 de ani) şi-au exprimat intenţia de a continua, iar situaţia Dianei Bulimar (21 de ani) şi a Laurei Jurca (17 ani) este deocamdată incertă. Din generaţiile mai tinere s-au mai remarcat Maria Holbură (16 ani), Olivia Cîmpian (15 ani) şi Denisa Golgotă (14 ani), însă e practic imposibil de prevăzut care va fi componenţa echipei din perioada 2018-2020.

La anul, Campionatul European e găzduit de România

După 60 de ani, România va fi, din nou, gazda unui Campionat European al gimnasticii artistice, care va avea loc în perioada 19 – 23 aprilie 2017, în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. În 1955, la Frankfurt, a avut loc prima ediţie a Campionatelor Europene, la start doar cu băieţii, pentru ca, în 1957, în Sala Floreasca din Capitală să se desfăşoare cea dintâi rundă a Campionatelor Europene feminine. Ediţia continentală de la Cluj a gimnasticii, cea de a 7-a cu caracter individual (vor fi întreceri doar pentru individual-compus şi aparate), va reuni peste 350 de sportivi şi va fi, cu siguranţă, un moment de cotitură în perspectiva următoarelor evenimente majore, care vor conduce spre Tokyo 2020.

Mă gândesc deja la o nouă Olimpiadă, important este să fiu sănătoasă şi atunci zic că o să ajung şi acolo. Dar mai întâi mă gândesc la Europenele din 2017, încerc să-mi iau revanşa pentru ce s-a întâmplat la Rio Cătălina Ponor gimnastă

Premieri dublate şi pentru sportivii clasaţi pe locurile 4-6 la Rio

Sportivii români clasaţi pe locurile 4-6 la Jocurile Olimpice de la Rio vor beneficia şi ei de premieri dublate, sumele fiind cuprinse între 14.000 şi 28.000 de euro, ca urmare a unei decizii luate de Guvernul României. Clasarea pe locul 4 va fi recompensată cu o premiere dublată de 28.000 de euro (suma iniţială – 14.000 euro), clasarea pe locul 5 va fi premiată cu 21.000 de euro (10.500 euro), iar cea pe locul 6, cu 14.000 de euro (7.000 euro). Sportivii români care vor beneficia de aceste premieri sunt gimnaştii Marian Drăgulescu (locul 4) şi Andrei Muntean (locul 6), scrimerul Tiberiu Dolniceanu (locul 5), luptătorul Alin Alexuc (locul 5), judoka Corina Căprioriu (locul 5) şi jucătorii de tenis la dublu mixt Horia Tecău şi Irina Begu (sferturi de finală). Medaliaţii cu aur vor primi contravaloarea a 70.000 euro, câştigătorii medaliei de argint 56.000 euro, iar pentru medalia de bronz fiecare sportiv va încasa 42.000 euro.