„Din culisele cinematografiei“. Sergiu Nicolaescu, plătit în valută pentru a filma povestea lui Wilhelm Cuceritorul
0
Cel mai prolific cineast din istoria cinematografiei autohtone a fost solicitat de către producătorii francezi Claude Coen şi Raluca Nathan să participe, în calitate de co-regizor şi producător executiv, la realizarea unui serial de şase episoade, care a fost difuzat de TF1 începând din 3 noiembrie 1982, despre viaţa lui Wilhelm Cuceritorul (Guillaume le conquérant).
Probabil că multă lume se întreabă câţi bani câştiga un regizor de film în anii comunismului. Dacă pentru realizarea unui film autohton contractele erau oarecum standardizate, fiecare lungmetraj fiind plătit cu circa 70.000 de lei, regizorii sau actorii care au avut ocazia de a lucra pentru coproducţii străine puteau primi onorarii în valută, în conformitate cu contractele pe care le semnau prin intermediul Agenţiei Române de Impresariat Artistic din subordinea Ministerului Culturii. Este şi cazul lui Sergiu Nicolaescu, al cărui contract pentru realizarea serialului de televiziune „Wilhelm Cuceritorul“ („Guillaume le conquérant“) se regăseşte printre filele unuia dintre dosarele de urmărire informativă pe numele cineastului, aflat în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, regizorului fiindu-i atribuit numele conspirativ „Comisarul“.
„Francezii de la TF 1 («Europa Films») au comandat un serial istoric. Regizori eram eu şi Gilles Grangier, autorul majorităţii filmelor cu Jean Gabin. Ultimul episod îmi aparţine în întregime. Cu o echipă de actori francezi importanţi, completată cu actori români de talie europeană, am realizat un film greu, în multe decoruri construite şi având numeroase scene de luptă. În ultima serie, băiatul bun şi iubăreţ care era Guillaume, bastardul, cum i se mai zicea, se transforma într-un teribil dictator. Ce ocazie minunată pentru un regizor care trăia într-un regim dictatorial să filmeze aşa ceva. În vestita catedrală Westminster din Londra, prinţul normand se încoronează rege al Angliei. Îşi pune singur coroana pe cap şi spune: «Aceasta a fost dorinţa lui Dumnezeu». Sus, deasupra mulţimii de nobili invitaţi la ceremonie, erau arcaşii regelui, cu arcurile încordate şi săgeţile gata de tragere, dacă cineva ar fi spus altfel. Bieţii de noi, cu ce puţine satisfacţii ne puteam mândri!“, nota cineastul în memoriile sale.
Sergiu Nicolaescu a realizat în primele nouă luni ale anului 1981 filmările pentru serialul care a început să fie difuzat de TF1 începând din 3 noiembrie 1982, fiind plătit, conform contractului, cu o sumă brută de 23.400 de franci pentru cele 39 de săptămâni de filmare, la care se adăugau toate cheltuielile legate de deplasarea în ţară şi în străinătate, în acest interval de timp.
Distribuţia serialului, din care au făcut parte şi nume ca John Terry (Harold) sau Hervé Bellon (Wilhelm), Christiane Jean (Guenièvre), a inclus şi foarte mulţi actori români, precum Emanoil Petruţ (Regele Eduard), Mircea Albulescu (Godwin de Wessex), Marga Barbu (Arlette de Conteville), Amza Pellea (Herluin de Conteville), Enikő Szilágyi (Matilda de Flandra), Violeta Andrei (Edith de Wessex), Geo Dobre (Balduin al V-lea de Flandra), Traian Costea (Tostig de Wessex), Virgil Flonda (Robert de Mortain), Cornel Gârbea (Contele Morcar) sau Ovidiu Iuliu Moldovan (Ducele Robert I al Normandiei). Versiunea cinematografică a serialului a fost realizată în 1989, fiind intitulată „Cucerirea Angliei“, a avut două serii şi a fost difuzată în premieră în România la 13 august 1990.
De ce a renunţat Szoby Cseh la un rol în filmul lui Nicolaescu
Cu ocazia turnării filmului „Wilhelm Cuceritorul“, Sergiu Nicolaescu a dorit să reia colaborarea cu vechiul său camarad, Szoby Cseh, însă cei doi nu au ajuns la un acord, din motive financiare. „Eu aveam pregătit un rol principal, unul dintre verii lui Wilhelm, care trebuia să se bată, şi să se bată, şi să se bată. Ziarele au scris cam aşa: «Nu putem crede că acest regizor a făcut şi „Mihai Viteazul“». Ei mărşăluiau, mărşăluiau şi iar mărşăluiau. La un moment dat apare şi un turnir, pe care l-a lucrat Viorel Plăviţiu. Păi se compară cu turnirul pe care l-am făcut eu în «Mihai Viteazul»? Dar să vă spun de ce m-am certat cu Sergiu. Eu deja eram la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, nu mai lucram la Buftea. Şi l-am întrebat: «Ce bani îmi dai pentru antrenamentul cascadorilor, ce bani îmi dai pentru lupte, ce bani îmi dai ca şi maistru de lupte, ce bani îmi dai pentru rol?» Şi zice el: «Pentru lupte îţi dau 20.000, iar pe rol îţi dau 30.000». «Păi nu e bine», zic eu, «altul ia 70.000 de lei numai pentru rol, iar tu vii şi-mi dai 50.000 pentru toate astea. Nu mai fac niciun rol». A început să-i tremure gura de nervi. Eram cu băiatul cel mare, care avea 3-4 ani. Stăteam pe Ana Ipătescu, iar el îşi luase o casă veche acolo, ca să nu mai vină actorii până la Buftea pentru probe. Erau costumele agăţate de pereţi, frumoase, strălucitoare, numai zale, coifuri. Şi zice el: «Uite, ştii cât te costă?! Plăteşti costumul: 9.000 de lei». La care eu îi zic că abia aşteaptă ăsta micul să-i pun coiful pe cap şi să târască sabia acasă pe parchet. «O să vin cu banii şi plătesc», i-am zis. Şi n-am mai lucrat. Iar filmul a ieşit îngrozitor de slab pe partea de lupte, acolo unde lucra în special Sergiu. Că mai avea un regizor filmul, pe un francez, Gilles Grangier“, povestea Szoby Cseh.
„Ceilalţi viitori membri ai echipei au solicitat şi ei să fie remuneraţi în valută“
U.M. 0800 Nr. 5027 / 0016 / 21 noiembrie 1980
Sursa: „Roman“
Primit: Cpt. Baciu
INFORMARE
Vă informez următoarele:
Zilele trecute au avut loc discuţii la sediul „România-Film“ cu o delegaţie franceză, referitoare la o coproducţie numită „Wilhelm Cuceritorul“. Din partea „România-Film“ au participat Pivniceru Constantin, Stan Valerian, Lecca Puica, Nicolaescu Sergiu. Din partea franceză a venit Raluca Nathan însoţită de trei francezi. Valoarea contractului va depăşi suma de un milion de lei / valută. Am auzit că partea franceză a solicitat ca regizorul filmului să fie Nicolaescu Sergiu, urmând să lucreze ca angajat al firmei franceze, urmând a fi remunerat de aceasta. Ceilalţi viitori membri ai echipei au solicitat şi ei să fie remuneraţi în valută şi ca urmare partea franceză a renunţat la ei, urmând ca regizorul să-şi alcătuiască echipa. În primăvara anului 1980, cu prilejul participării la o acţiune comercială în Franţa, am avut o discuţie cu directorul firmei „Tele-München“, F. Buttenstadt, care s-a declarant dezamăgit că Nicolaescu a trecut să lucreze la o firmă concurentă, cu atât mai mult cu cât relaţiile lor au fost foarte bune, S. Nicolaescu primind şi destule „atenţii“ din partea lui Buttenstadt. Exemplificativ, el a menţionat că l-a despăgubit pe S. Nicolaescu pentru maşina care a ars în timpul unor filmări, fiind apoi surprins să constate că maşina a fost reparată şi că S. Nicolaescu a reţinut respectivii bani (nu a menţionat suma).
(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 372, vol. 1, f. 25)
„Nicolaescu a afirmat că are carte de muncă franţuzească, pe care a obţinut-o încă din 1966“
U.M. 0800 Nr. 005 / 3 decembrie 1980
Sursa: „Seceleanu“
Primit: Cpt. Baciu
NOTĂ
Vă informez despre prestaţia cu filmul „Wilhelm Cuceritorul“:
Partea franceză are ca reprezentant pe Sergiu Nicolaescu, care va conduce întreg filmul. El a afirmat că are carte de muncă franţuzească, pe care a obţinut-o încă din 1966, cu ocazia cumpărării filmului „Memoria trandafirului“ de către firma „Franco-London Film“, proprietar Henry Deutschmeister. Probabil că va fi plătit cu 3.000 de franci pe săptămână pe timpul contractului încheiat cu el. El va fi regizor şi din partea română, care îi va plăti un onorariu. Filmul se anunţă destul de dificil şi va cere eforturi mari din partea română – materiale, oameni calificaţi. Faptul că filmul îl conduce Sergiu Nicolaescu, care este un regizor pretenţios, exigent şi profesionist, a făcut ca unii creatori care erau în echipă să abandoneze, S. Nicolaescu formându-şi altă echipă. Faptul că Sergiu Nicolaescu reprezintă şi partea franceză cred că va avea unele neplăceri în colaborarea cu noi, unde el este de asemenea implicat ca regizor din partea română. Poate acest lucru va crea şi neplăceri de colaborare între membrii echipei.
(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 372, vol. 1, f. 26)
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA
CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE
Dispoziţia nr. 244 / 12.II.1981
În baza H.C.M. nr. 558 din 29 martie 1974, privind deplasările în străinătate ale delegaţiilor organizaţiilor socialiste şi primirile de delegaţi străini,
Stabileşte
1. Deplasarea în / din ţara: În ţară şi în Franţa
2. Perioada şi durata deplasării: 1 ianuarie – 30 septembrie 1981
3. Scopul deplasării: În baza contractului încheiat cu „România-Film“ de „Europa Films“ din Paris pentru realizarea filmului „Wilhelm Cuceritorul“, angajament ca producător executiv şi realizator la echipa a II-a.
4. Numele persoanelor, funcţia şi locul de muncă: Sergiu Nicolaescu, regizor de film.
5. Dacă acţiunea este prevăzută în plan: Nu
6. Modul de suportare a cheltuielilor: Regizorul primeşte un onorariu de 600 de franci francezi brutto pe săptămână. Cheltuielile de deplasare – transport extern, transport intern, cazare, întreţinere – atât în ţară, cât şi în Franţa – intră în sarcina „Europa Films“
Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea şi A.R.I.A. vor duce la îndeplinire prezenta dispoziţie.
(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 372, vol. 1, f. 29)
Se încarcă comentariile...
