File de istorie. Arthur Ashe: Mărturisirea care a schimbat lumea şi percepţia asupra HIV/SIDA

Arthur Ashe. Fotografii: Getty Images

În urmă cu 28 de ani, legendarul jucător de tenis american Arthur Ashe a fost nevoit să declare public că a fost diagnosticat cu HIV/SIDA. „Adevărul“ vă prezintă un serial de poveşti cu şi despre evenimente şi personaje importante din istoria sportului mondial: „File de istorie“ .

Arthur Ashe a schimbat lumea în multe feluri. Fiind primul jucător afro-american încoronat campion în turneele de Mare Şlem (US Open 1968, Australian Open 1970 şi Wimbledon 1975), dar şi primul număr unu de culoare din istoria tenisului, Arthur Ashe a rupt barierele în sportul alb, asumându-şi total rolul în lupta pentru egalitate şi combaterea rasismului în Statele Unite, Africa de Sud şi în lumea întreagă. Ashe a reuşit să îşi pună o amprentă mai pronunţată decât o făcuse Althea Gibson, prima jucătoare de culoare cu titlu de Mare Şlem în palmares, în anii ’50.

Ca militant, Arthur Ashe a obţinut suspendarea Africii de Sud din Cupa Davis, în 1970, din cauza Apartheid-ului.

Apoi, Arthur Ashe a devenit vârf de lance într-o altă luptă esenţială pentru societatea americană şi lumea întreagă. A fost ziua în care marele Arthur Arshe s-a apropiat de zecile de microfoane îndreptate spre el, într-un costum gri-cenuşiu, cu cravată sângerie-burgundy în jurul gâtului, cu chipul încordat şi suflet greu, pentru a anunţa, oficial, că are SIDA. O lume nouă începea pe 9 aprilie 1992 şi o lume întreagă vorbea despre asta.

Potenţialul meu transcende limitele impuse de rasa şi identitatea mea etnică. Adevăratul eroism e sobru, lipsit de dramatism. Nu este impulsul de a-i depăşi pe ceilalţi cu orice preţ, ci impulsul de a-i servi pe ceilalţi cu orice preţ Dacă ar fi să zic: <<Doamne, de ce eu?>> în legătură cu lucrurile rele care mi s-au întâmplat, ar trebui să zic: <<Doamne, de ce eu?>> şi-n legătură cu lucrurile bune 
Arthur Ashe  

Infectat la o transfuzie  

„Suntem sută la sută convinşi că infectarea mea cu HIV a fost cauzată de o transfuzie de la operaţia de bypass din 1979 sau de la operaţia din 1983. În proporţie de 95% suntem siguri că sursa este operaţia din ’83“, declara Arthur Ashe.

Campionul american avusese multe probleme de sănătate. La doar 36 de ani a suferit un atac de cord în timp ce se afla la o acţiune de tenis. Era iulie 1979. În scurt timp, istoricul medical al părinţilor săi îi pusese în gardă pe medici şi a devenit public: mama sa fusese diagnosticată cu boli cardiovasculare şi murise la doar 27 de ani, iar tatăl său suferise două infarcturi - unul la 55 de ani şi unul la 59 de ani, cu doar câteva zile înaintea celui avut de Arthur Ashe în iulie 1979. Testele medicale au arătat că Arthur Ashe avea o arteră blocată complet, una blocată în proporţie de 95%, iar o a treia - la 50%. De aceea, pe 13 decembrie 1979, Arthur Ashe a suferit o complicată operaţie de cvadruplu bypass pe cord. Deşi a încercat să revină pe teren, Ashe a fost nevoit să îşi anunţe oficial retragerea din tenis în aprilie 1980, la 36 de ani. În 1983, Ashe ajungea din nou pe masa de operaţie, medicii fiind nevoiţi să intervină pentru a corecta precedenta intervenţie de bypass.

La conferinţa de presă din aprilie 1992, campionul american a recunoscut că ştia deja de patru ani că este infectat, dar că a preferat să păstreze secretul pentru a-şi proteja familia şi în special fetiţa adoptată, Camera, în condiţiile în care nici aceasta, nici frumoasa sa soţie nu erau infectate. O nouă problemă medicală îl dusese pe Arthur Ashe înapoi la spital, în septembrie 1988: cu mâna dreaptă paralizată, fostul sportiv a fost internat în spital la New York pentru o intervenţie pe creier. Iar în timpul operaţiei, medicii au văzut urme de infecţii ce apar cu precădere la pacienţi infectaţi cu HIV.

Arthur Ashe, obligat să vorbească

Fostul jucător de tenis a primit un telefon pe-nserat de la publicaţia „USA Today“, care îl înforma în legătură cu subiectul ce era în lucru: Arthur Ashe, infectat cu HIV/SIDA. A doua zi la prânz, Arthur Ashe a vorbit, pentru a face anunţul personal. „Cineva a sunat la ziar şi m-a turnat. Iar oamenii de acolo s-au simţit datori din punct de vedere jurnalistic să investigheze şi să verifice veridicitatea informaţiilor. Asta deşi nu candidez pentru vreun post în administraţie“, a povestit Ashe.

Americanul a subliniat că nu a fost o alegere a sa, propriu-zisă, de a vorbi. „Dacă nu ar fi existat acea persoană care să sune la ziar, dacă nu aş fi fost pârât… nu am fi fost astăzi aici şi eu aş fi continuat să duc o viaţă relativ normală. Sunt furios, pentru că aş fi fost pus în situaţia de a minţi pentru a-mi proteja intimitatea. Nu voiam să fac lucrurile publice pentru că nu sunt foarte bolnav. Pot munci foarte bine şi îmi doresc să îmi continui proiectele - dacă voi fi lăsat în pace“, a transmis Arthur Ashe, care mai puncta că, la momentul respectiv, deşi simptomele bolii apăruseră, avea doar o zi proastă într-o săptămână. 

Momentul de cotitură pentru o lume întreagă

Declaraţia lui Arthur Ashe, venită la cinci luni după o altă mărturisire zguduitoare, a baschetbalistului Magic Johnson, depistat şi el pozitiv cu HIV, punea lumea pe gânduri. HIV/SIDA era perceput la momentul respectiv drept un blestem divin pentru un rău moral, un stigmat pentru comunitatea gay, pentru cei cu practici sexuale obscure sau cu un apetit pentru droguri.

Magic Johnson era heterosexual, însă baschetbalistul recunoştea că avusese nenumărate partenere de-a lungul carierei. Când Magic Johnson a spus că este infectat, pe 7 noiembrie 1991, anunţându-şi şi retragerea din NBA, lupta anti-SIDA căpăta un erou şi o nouă dimensiune, mai ales în condiţiile în care Magic a decis în cele din urmă să participe la Jocurile Olimpice din iulie 1992, în „Dream Team“-ul american, alături de Michael Jordan, Charles Barkley şi Larry Bird. Diferenţa dintre Ashe şi Magic a fost că cel din urmă a fost seropozitiv, dar fără ca virusul să se transforme în boală. De altfel, Arthur Ashe recunoştea că studiase atent anunţul făcut de Magic Johnson înaintea propriei conferinţe de presă.

Mărturisirea făcută de Arthur Ashe, un familist devotat, cultivat şi un veritabil model acceptat ca atare de o lume întreagă, a schimbat definitiv percepţia asupra HIV/SIDA, lumea fiind obligată să privească imaginea de ansamblu.
La o lună după anunţul public că suferă de HIV/SIDA, Arthur Ashe devenea unul dintre cei mai activi militanţi ai luptei anti-SIDA, printr-o fundaţie proprie, purtând bătălia până în ultima zi de viaţă.

Când Ashe a explicat că nu te poţi infecta cu SIDA de la un sărut, un strănut sau o strângere de mână, oamenii au ascultat. A pus o demnitate pe faţa unei epidemii urâte.
 Atlanta Journal-Constitution, despre Arthur Ashe