Ion Draica, de pe podiumul olimpic la tribunal

Cel mai titrat luptator roman a fost actionar la 27 de firme, care au "produs" datorii de 364 miliarde de lei

In 1983, se pregatea sa devina campion olimpic. In 1993, lumea se inghesuia sa-i sarute mana pentru a intra in gratiile prosperului om de afaceri. In 2003, fosta glorie a sportului este cercetata pentru infractiuni ca evaziune fiscala, inselaciune, fals, uz de fals. Cel care a cunoscut deopotriva agonia si extazul, ca un erou de telenovela, este Ion Draica, o legenda a sportului romanesc. Reprosurile care i se aduc sunt numeroase: de la naivitate si grandomanie, pana la inabilitate in afaceri si alegerea gresita a orientarii politice. In 2000, datoriile sale catre AVAB se ridicau la 364 de miliarde de lei. Ion Nicu Draica s-a nascut pe 5 ianuarie 1958, la Constanta, intr-o familie foarte modesta. A copilarit in apropierea complexului sportiv "Tomis" de pe strada Flamanda, unde a inceput sa practice luptele greco-romane de la varsta de 7 ani. De-a lungul carierei a activat la un singur club, Farul, si s-a pregatit cu acelasi antrenor, Constantin Ofiterescu. Obtine toate distinctiile posibile, palmaresul sau fiind impresionant: multiplu campion national in 1977, 1980, 1981, 1982; multiplu campion european in 1977, 1978, 1979, medaliat cu argint si bronz la Europenele din 1983 si 1984; dublu campion mondial la Universiadele din 1977 (Sofia) si 1981 (Bucuresti); campion mondial in 1978, multiplu medaliat cu argint si bronz la Mondialele din 1977, 1981 si 1982. Cariera lui culmineaza cu titlul de campion olimpic decernat la Los Angeles in 1984, la categoria 82 kg. Se retrage la apogeu. Pentru ca s-a scolit, partidul ii ofera un post in administratia sportului constantean. In 1984, Ion Draica este numit vicepresedinte al Clubului Farul. In 1985, primeste functia de secretar al Consiliului Judetean de Educatie Fizica si Sport. In 1989, ca urmare a unor miscari ordonate de Elena Ceausescu pentru a sparge gasca de baieti veseli a printisorului Nicusor, la conducerea sportului constantean vine Septimiu Todea. Ion Draica paraseste CJEFS si devine presedinte al Clubului Farul, unde ramane pana in 2001. Intre timp e ales presedinte al Federatiei Romane de Lupte. In timpul mandatului sau, sportul constantean a avut in Draica un puternic sprijin. Pe Simona Amanar, multipla campioana la gimnastica, precum si pe antrenorul ei, Nicolae Forminte, i-a premiat regeste. Din banii lui le-a oferit cate un apartament nou-nout, intr-o zona selecta a Constantei, langa Stadionul "Gheorghe Hagi". Pe toti sportivii romani medaliati la Olimpiada din 1992, 42 in total, i-a cadorisit cu cate un televizor color. Afaceri cu mafia tiganeasca In afaceri, Ion Draica s-a lansat puternic imediat dupa Revolutie. Pe numele sau si al membrilor familiei a infiintat nu mai putin de 27 de firme. Atrasi de capitalul sau imens de imagine, in hora intra medici, profesori, directori de firme, securisti, politicieni, cetateni straini, care se ingramadesc sa-i fie parteneri fostului campion. Afacerile prospera, iar Draica se extinde: comert, alimentatie publica, linie de imbuteliat bere, agricultura, tranzactii imobiliare si cu fier vechi. Impreuna cu Ion Serban, fostul presedinte al Federatiei Romane de Box, aduce pe piata din Constanta primele televizoare color. Un TV marca "Vestel" sau "Freedom" se obtinea doar cu interventii, dupa inscrieri pe liste si luni de asteptare. Mana larga, Ion Draica cumpara proprietati imobiliare pentru toata familia si are grija de toti cei apropiati. Intra si in politica, in Partidul Noua Romanie si creeaza o puternica organizatie de tineret. Spectacolele de promovare a partidului strangeau tot orasul in campania electorala. Anchetatorii spun ca eminenta cenusie a afacerilor lui Draica e posibil sa fi fost Virgil Magureanu, fostul sef al SRI. Pentru a potoli setea de bani a omului din umbra, Draica s-a inglodat in datorii la banci si la mafia tiganeasca. In firmele sale sunt cooptati capi ai lumii interlope. Draica emite pe banda instrumente de plata fara acoperire. Scadentele nu sunt, insa, respectate, iar dobanzile fixate de camatari sunt de 100%. Ca sa-si recupereze banii, tiganii vin zilnic in magazinele lui Draica si golesc casieriile. Incet-incet, marile firme decad: Dramex - primul supermarket al Constantei, complexul Tomis din Mamaia, Pizza Inn, Restaurantul Princess din Constanta. Dosarele penale in care este cercetat Ion Draica se succed cu repeziciune: Politie, Parchet, Instanta. Creditorii sunt Comtim, RomTelecom, Bancorex, persoane fizice. Ca sa mai salveze ceva din avere, sotia sa, Daniela, intenteaza divort. Proprietatile sunt pierdute una cate una. Acum, Ion Draica mai are doua afaceri: un bazar in Eforie Nord si un bar, Olympic Club, din Constanta. Arhiva societatilor la care Draica a fost actionar este depozitata intr-o magazie a Clubului Farul. Cand politistii s-au dus sa ridice materialele, cel mai tare s-a bucurat femeia de serviciu. Avea de gand sa le puna pe foc, ca ocupau locul degeaba.