Oltenii îi scandau numele sub balcon

0
Publicat:
Ultima actualizare:
După Revoluţie, suporterii Universităţii Craiova nu au mai avut prea multe motive de bucurie
După Revoluţie, suporterii Universităţii Craiova nu au mai avut prea multe motive de bucurie

Se spune că fotbalul românesc a avut trei mari jucători pe postul de libero: Apolzan, Ştefănescu şi Belodedici. Până să ajungă însă un remarcabil libero, Ştefănescu a jucat atacant şi mijlocaş. Cunoscut drept căpitanul Craiovei Maxima, fostul fotbalist a debutat la Steaua.

În 1969 avea 18 ani şi juca vârf de atac la echipa din Ghencea. A prins patru sezoane la Steaua în echipă cu Sătmăreanu, Dumitru, Iordache şi Iordănescu, dar în 1973 a plecat la Universitatea Craiova, convins de Constantin Oţet. 

În Bănie, Ştefănescu a prins sfârşitul generaţiei lui Deselnicu, Oblemenco, Ţarălungă şi a pus bazele generaţiei lui Balaci, Cămătaru sau Ţicleanu. În 1976, antrenorii l-au retras din linia de mijloc în apărare şi datorită viziunii sale extraordinare a devenit un libero redutabil. Specialiştii spun că, la începutul anilor 1980, Ştefănescu a redefinit noţiunea de libero.

La Europeanul din 1984 a fost desemnat în echipa turneului, deşi România a obţinut doar o remiză. Ştefănescu n-a avut norocul de a juca şi afară. A avut două posibilităţi. 

Pe vremea junioratului, când a fost cel mai bun om al unui turneu de la Cannes, francezii au vrut să-l
oprească. Apoi, pe când juca la Craiova în Cupa UEFA.

A refuzat 200.000 $

Înaintea meciului de la Florenţa, contra Fiorentinei, italienii au venit cu 200.000 de dolari, pe care i-au oferit fotbalistului, asigurându-l că îi vor rezolva şi actele. Era în 1982 şi Ştefănescu avea 31 de ani. A refuzat, temându-se pentru familia sa, şi a mai jucat la Craiova până în 1986, când s-a dus ca antrenor-jucător la FC Braşov.

În 1988 a abandonat activitatea de fotbalist, cu un bilanţ de 490 de meciuri în prima ligă. Mircea Lucescu a clădit naţionala anilor 1980 cu Ştefănescu în capul listei. I-a dat banderola de căpitan de echipă şi i-a consolidat renumele de „ministru al apărării”. 

Aşa i se spunea fostului internaţional, care a jucat de 66 de ori pentru România. Deşi era bucureştean get-beget, oltenii l-au adoptat repede şi l-au socotit unul de-al lor. În campania din Cupa UEFA a sezonului 1982-1983, fanii se strângeau sub apartamentul său situat în blocul cu „Casa Cărţii“ din Craiova şi îi scandau numele până târziu în noapte. 

Citiţi mai multe despre moartea lui Costică Ştefănescu:

FOTO Costică Ştefănescu, fostul mare fotbalist al Universităţii Craiova, s-a sinucis la Spitalul Militar din Bucureşti

Costică Ştefănescu (62 de ani), fostul mare fotbalist al Universtităţii Craiova, s-a sinucis marţi după-amiază la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta s-a aruncat de la balconul salonului unde era spitalizat. Ştefănescu suferea de cancer, iar durerile provocate de boală deveniseră insuportabile.

Crescut de Steaua, consacrat la Universitatea Craiova şi retras de la FC Braşov. Povestea celui mai bun libero din fotbalul românesc

Se spune că fotbalul românesc a avut trei mari libero, Apolzan, Ştefănescu şi Belodedici, însă fostul căpitan al "Craiovei Maxima" a redefinit noţiunea de şef al defensivei.

S-a stins o legendă: Costică Ştefănescu

Costică Ştefănescu, în vârstă de 62 de ani, care era internat la Spitalul Militar din Bucureşti din cauza unui cancer pulmonar, s-a aruncat de la balconul rezervei unde era spitalizat, nemaiputând suporta durerile provocate de boala de care suferea.

Averea lăsată de Costică Ştefănescu, estimată la 4.500.000 de euro

Costică Ştefănescu a lăsat în urmă o avere de 4.500.000 de euro.  Fotbalistul a investit împreună cu soţia sa suma de 1.800.000 de euro în două hoteluri situate în staţiunea Eforie Nord.

Fratele lui Costică Ştefănescu face lumină: „S-a sinucis! Ne-a scris tuturor că ne iubeşte şi ne-a rugat să-l iertăm“

Moartea lui Costică Ştefănescu este privită de o parte din familie drept accident, în timp ce cealaltă ia în calcul varianta sinuciderii.

Ştefănescu, fotbalistul cu valiză-diplomat

Când ştirea morţii lui Costică Ştefănescu a făcut ţăndări liniştea oraşului toropit de căldură, un tânăr îmbrăcat într-un tricou albastru al Universităţii Craiova a fugit la Spitalul Militar ca să aprindă două candele pe trotuar.

FOTO Sinuciderea lui Costică Ştefănescu, între goana după audienţă şi tragedia fără glorie a dispariţiei unei legende

 Marţi. 20 august. Afară sunt peste 30 de grade, deşi e trecut de ora 18.00. O burtieră galbenă ale cărei margini ies întotdeauna din suprafaţa ecranului anunţă: „Costică Ştefănescu a murit”.

FOTO Trupul fostului fotbalist Costică Ştefănescu, decedat marţi, a fost adus la stadionul "Ion Oblemenco"

Sicriul cu trupul fostei glorii a Ştiinţei a ajuns aseară, la miezul nopţii, la Craiova, unde va fi înmormântat sâmbătă. Cheltuielile vor fi suportate de autorităţi, pentru că Ştefănescu era cetăţean de onoare al oraşului.

Soţia lui Costică Ştefănescu infirmă varianta sinuciderii. Ce s-a întâmplat de fapt cu fostul mare internaţional român

"Costică Ştefănescu s-a sinucis, aruncându-se de la etajul 6 al Spitalului Militar". Aşa a sunat ştirea care a cutremurat România marţi seara

Cătălin Striblea: Fotbaliştii pe care ţi-i arată tata

„«Stai, mă, şi tu într-un loc şi uită-te la televizor! Uite-l pe Ştefănescu. Mare fotbalist!» Atenţionarea tatei e probabil prima mea amintire palpabilă despre fotbal”, scrie Cătălin Striblea, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite