Sport

articolul anterior articolul urmator

OMS, îngrijorată de boala care s-a dezvoltat pe lângă COVID-19: Creşte riscul decesului cu până la 18%

45
5 Dec 2020 07:13:05
Autor: Amir Kiarash
Directorul general OMS, Tedros Ghebreyesus, a subliniat importanţa mişcării în plină pandemie
Directorul general OMS, Tedros Ghebreyesus, a subliniat importanţa mişcării în plină pandemie

Din păcate, restricţiile impuse de pandemie au fost interpretate greşit de unii oameni care, într-o încercare disperată de a se feri de noul coronavirus, s-au expus în faţa unei alte boli despre care se vorbeşte prea puţin.

Ca să învăţăm să convieţuim cu noul coronavirus, a trebuit să facem, mai întâi, şi nişte greşeli. Şi poate cea mai mare dintre ele a fost încurajarea sedentarismului, prin acel slogan lansat în primavară: „Stăm acasă, salvăm vieţi“.
 
Chiar dacă toate Ordonanţele Militare din perioada Stării de Urgenţă au inclus opţiunea ieşirii în aer liber pentru mişcare, din păcate, ea a fost ignorată şi descurajată de mulţi. Nu numai la noi, ci la nivel global. Motiv pentru care a crescut, în mod alarmant, procentul celor care au renunţat la activitate fizică, la mişcare, crezând că, dacă se vor baricada în case, vor fi feriţi de COVID-19. 
 
Acum, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a admis că această abordare nu numai că n-a rezolvat problema răspândirii noului coronavirus, dar a contribuit şi la dezvoltarea sedentarismului, în rândul populaţiei. Adică, o boală despre care se vorbeşte prea puţin. Şi care stă la baza altor afecţiuni, precum obezitate şi diabet, care cresc riscul decesului cauzat de COVID-19 şi pe cel al spitalizării pentru cei care contractează noul coronavirus.
 
De aceea, directorul general OMS, doctorul Tedros Ghebreyesus, a organizat o conferinţă de presă, în care a subliniat importanţa mişcării în plină pandemie. „Orice fel de mişcare contează, mai ales acum, când încercăm să gestionăm limitările cauzate de pandemia de coronavirus. E absolut necesar să ne mişcăm, zilnic, cu toţii, în siguranţă şi cu soluţii creative“, a spus directorul OMS, potrivit CNN. „Să fii activ, din punct de vedere fizic, e un lucru crucial pentru sănătate şi pentru starea ta de bine. Îţi poate prelungi viaţa“, a a adăugat Ghebreyesus.
 
 
Noile recomandări îi vizează şi pe cei bolnavi
 
Potrivit ultimelor studii, cei care petrec mai mult de 10 ore pe zi stând jos, au şanse mai mari să devină, ulterior, o povară pentru sistemul medical şi îşi scurtează şi speranţa de viaţă. Tocmai de aceea, începând de săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut câteva modificări importante, în ceea ce priveşte recomandările sale, legate de necesitatea exerciţiilor fizice. Sunt primele modificări efectuate de OMS, la acest capitol, din 2010 încoace. Iar asta subliniază importanţa sporită a subiectului, într-un an pandemic. 
 
Noile recomandări au fost publicate în prestigioasa publicaţie „British Medical Journal“. Şi foarte important: până acum, ele vizau doar oamenii sănătoşi. Mai nou, după această actualizare din partea OMS, ele includ şi oamenii care trăiesc cu probleme medicale cronice şi pe cei cu dizabilităţi.
 
„Mediul înconjurător ne încurajează să fim sedentari!“
 
Emmanuel Stamatakis, profesor în cadrul Universităţii din Sydney, e printre cei care au contribuit la noile recomandări lansate de OMS, privind exerciţiile fizice.
 
„Cea mai mare problemă e că generaţia noastră a creat un mediu în care a devenit chiar dificil să fii activ, dar cu oportunităţi nelimitate, să fii sedentar“, a explicat Stamatakis. Iar sedentarismul ucide! Potrivit site-ului inverse.com, un studiu a arătat că, în cazul persoanelor care, pur şi simplu, au mers pe jos, care au lucrat în grădină sau au dansat, zilnic, între 10 şi 60 de minute, riscul decesului a scăzut cu 18%, comparativ cu cei care n-au făcut nimic.
 
 
Trasul de fiare nu e un moft, ci o necesitate
 
Un număr mare dintre cei care fac sport preferă activităţi precum alergarea şi mersul pe bicicletă. Pe lângă faptul că sunt simple, ele ard şi foarte multe calorii şi ajută la slăbire, în ritm accelerat. Adică, exact ceea ce caută mulţi dintre cei care fac mişcare. Chiar dacă aceste activităţi de tip aerobic sunt foarte bune, ele trebuie să fie completate şi cu antrenamente de rezistenţă, cu greutăţi. Mai pe româneşte, cu trasul de fiare! Exact asta se specifică şi în noile recomandări OMS, potrivit cărora un adult trebuie să efectueze exerciţii prin care să-şi întărească musculatura, cel puţin de două ori pe săptămână.
 
Iar aceste antrenamente cu greutăţi trebuie să fie continuate cu cât avansăm în viaţă. „Promovarea exerciţiilor de forţă a fost uitată şi ignorată“, au spus autorii studiului care a contribuit la noile indicaţii publicate de OMS. Profesorul Stamatakis a explicat: „Am făcut o recomandare specifică, legată de antrenamentele de forţă, pentru că e clar că beneficiile lor sunt peste cele oferite de exerciţiile de tip aerobic“.
 
Studiile efectuate au arătat că antrenamentele de rezistenţă contribuie la o densitate osoasă mai mare şi la sănătate musculară. Aceste câştiguri sunt cruciale, pe măsură ce îmbătrânim! Pentru că reduc riscul apariţiei unor accidentări grave, care pot fi chiar fatale, după căzături. În 2017, 16 studii legate de beneficiile antrenamentelor de forţă au arătat că ele reduc durerile musculare şi contribuie la sănătate mintală.
63
la sută dintre români nu practică nicio formă de activitate fizică, iar România ocupă locul 2, în ceea ce priveşte sedentarismul, într-un clasament realizat de Comisia Europeană, în 2018.
 

Ce spun noile recomandări publicate de OMS

Adulţi de până la 64 de ani

*Trebuie să facă exerciţii aerobice moderate, între 150 - 300 de minute pe săptămână. Dacă antrenamentele sunt intense, atunci durata lor poate scădea până la 75 - 150 de minute pe săptămână. Astfel de activităţi micşorează riscul decesului şi pot preveni apariţia unor boli cardiace, hipertensiunii, cancerului şi diabetului zaharat de tip II. Antrenamentele de forţă sunt necesare de minim două ori pe săptămână.

Copii şi adolescenţi

*Cei de până la 17 ani  trebuie să fie activi şi să facă exerciţii minim 60 de minute pe zi. Sunt recomandate, în primul rând, activităţi aerobice, precum alergarea şi mersul pe bicicletă. Sunt însă necesare şi cele care întăresc musculatura. E crucial ca cei mici să perceapă aceste activităţi ca fiind distractive, nu ca pe o necesitatea pentru sănătate.

Oameni cu boli cronice

*Orice fel de mişcare e binevenită! Aici, în cazul celor care suferă de cancer şi de boli cardiace, de pildă, activitatea fizică poate prelungi speranţa de viaţă, încetini evoluţia bolii şi îmbunătăţi calitatea vieţii.

Persoanele cu dizabilităţi

Tipul de antrenament trebuie recomandat, după o consultare cu un medic specialist în tratarea persoanelor cu dizabilităţi. Există însă activităţi care pot aduce beneficii importante pentru cei care au probleme cognitive. 

CITEŞTE ŞI:
 
Ionuţ Stroe: „Sălile de fitness sunt un mediu sigur“. Cum au limitat răspândirea virusului

Mersul la sală, între cifre şi paranoia: Ce arată anchetele epidemiologice
 
Sportul înseamnă sănătate: Câte cazuri de COVID-19 au fost în sălile de fitness
 
Studiu încurajator: Formele grave ale COVID-19 pot fi evitate. „Riscul scade cu 34%“
 
Normele sanitare ne protejează: 86 de contacţi ai unui bolnav de COVID = Zero cazuri!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

45 Comentarii

Ludwig
5.12.2020, 09:14:23

Asadar hai la topaiala...in casa! afara sunt inchise salile de sport

-2 (4 voturi)
Davide Isa
5.12.2020, 09:27:25

Acum ca si-au indeplinit misiunea cu vaccinurile, sunt in stare sa spuna orice ca sa mai capete ceva credibilitate.

-30 (34 voturi)
Constantine Constantine
5.12.2020, 09:46:34

In tinerete imi amintesc ca daca voiam sa fac miscare luam trenul pina la Sinaia si toti muntii erau ai mei. Pe jos, pe potecile marcate si nemarcate urcam pina sus la cota si coboram spre Pestera Dambovicioarei la schit.Eram grupuri mici si ne primeau peste noapte in chilii unde dormeam pe priciuri. Cum se lumina o luam inapoi spre Sinaia dar pe un alt traseu. Si faceam lucrul asta de 2-3 ori pe luna mai putin in lunile de iarna cind nametii nu permiteau deplasarea pe munte.Si pina la inaugurarea telecabinei prin 70-71 (doar pina la Alpin) tot pe jos am urcat. Sa faci drumetii montane era cel mai grozav mod de a face miscare. Cu greu vedeai cite un grasum printre noi.Azi se lucreaza la aparate ca sa faci musculatura (ce oribil arata blonda vopsita din fotografie) in sali specializate , oamenii au uitat de natura desi sint o gramada de modalitati sa te intilnesti cu ea: plimbari, ascensiuni montane, partide de pescuit in zone unde masinile nu au acces, ciclism si multe altele, Azi tinerii merg la mare doar ca sa bea si sa fumeze prin discoteci, unii nici nu intra in apa marii sau in bazine.Apoi cind se intorc dau fuguta la sala ca sa alerge pe banda dupa care ii vezi prin localurile de fast food.Degeaba faci exercitii la sala daca maninci fast food.

-25 (43 voturi)
Ludwig
5.12.2020, 11:21:04

Constantine Constantine Atunci programul era pana la ora 15 nu ca azi. Nu aveai rata la casa ca o aveai gratis de la partid sau daca plateai o rata sau o chirie era modica. Plus ca nu exista internet, calculatoare...Cinea avea telefon fix era de invidiat...il sunai si nu era acasa sau suna ocupat ca vorbea...asta era. Azi e peste tot in lume ca la noi. Progresul tehnic vine si cu scurtarea timpului...

-2 (6 voturi)
Utilizator Adevărul
5.12.2020, 11:57:07

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (45)

Modifică Setările