Povestea canoiştilor români care au luat aur la Mondiale

Alexandru Dumitrescu şi Victor Mihalachi au cucerit ieri, la Poznan, al doilea titlu la o singură ediţie a CM. Doar alţi doi români au reuşit aceeaşi performanţă în istoria competiţiei: Vasile Dîba (1977) şi Aurel Macarencu (1986). Bilanţul înregistrat de delegaţia României la CM de caiac-canoe este cel mai bun din 1986 încoace.

Performanţă deosebită pentru sportivii care au reprezentat România la Mondialele de caiac-canoe de la Poznan (Polonia). Având ca obiectiv obţinerea unei medalii la fiecare disciplină, plus încă o clasare între primele şase locuri, ei au reuşit să cucerească trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Bilanţul înregistrat este cel mai bun de la ediţia găzduită de Montreal, din 1986. Mai mult decât atât, canoiştii dinamovişti Alexandru
Dumitrescu (22 de ani) şi Victor Mihalachi (21 de ani) au reuşit o dublă istorică.

Înaintea lor, doar Vasile Dîba (1977 / caiac simplu) şi Aurel Macarencu (1986 / canoe simplu) mai reuşiseră să câştige câte două titluri mondiale la o singură ediţie - caiaciştii Vasile Nicoară şi Haralambie Ivanov au bifat de trei ori „aurul" în 1963, însă ei au participat şi la o probă de patru.

31.500 de lei vor primi campionii

Preşedinte al Federaţiei Române de Kaiac-Canoe, Ioan Bîrlădeanu nu a fost mirat de noua reuşită a  „dublului" Dumitrescu - Mihalachi, înregistrată ieri, în proba de 500 de metri, cei doi câştigând şi titlul european în această probă, luna trecută.

„Ne aşteptam să luăm medalie aici. Oricum, a ieşit mai bine decât ne-am propus. S-a observat că în sportul nostru concurenţa este acerbă. Nu mai este ca acum trei sau patru decenii când doar câteva naţiuni se luptau pentru supremaţie", a declarat pentru „Adevărul" fostul campion mondial.

Pentru performanţa înregistrată la Poznan, cei doi tineri canoişti vor fi premiaţi cu 31.500 de lei fiecare. „Este vorba despre suma prevăzută în normative, în cazul unor campioni mondiali. Suma poate fi însă dublată la cererea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, Doina Melinte. Oricum, Dumitrescu şi Mihalachi au înregistrat cel mai bun rezultat al sportivilor din România într-o probă olimpică, anul acesta".

Mihalachi va fi angajat la Dinamo

Legată sufleteşte de sporturile pe apă, multipla campioană olimpică şi mondială la canotaj Elisabeta Lipă a salutat cu multă bucurie izbânda lui Victor Mihalachi şi Alexandru Dumitrescu. „Mă bucur cu atât mai tare de reuşita lor cu cât ei sunt de la Dinamo, clubul pe care îl conduc. Într-o perioadă în care criza economică se adânceşte, iar sportul românesc se confruntă cu mari dificultăţi în a găsi sau păstra sursele de finanţare, performanţa lor este remarcabilă. De-a dreptul ieşită din comun", ne-a mărturisit şefa grupării dinamoviste.

Dubla victorie din Polonia le va asigura, cât de cât, tinerilor canoişti stabilitate în ceea ce priveşte traiul lor. Mai cu seamă, în ceea ce-l priveşte pe Mihalachi. Spre deosebire de colegul său, care este angajat la Dinamo, sportivul originar din Republica Moldova a avut până acum doar un contract de colaborare. „El era, oricum, pe lista de aşteptare la angajări. Acum însă avem argumente în plus să cerem susţinerea sa", a concluzionat Elisabeta Lipă. 

Iulian Şerban, campionul cu proteză la picior

O performanţă deosebită la această ediţie a înregistrat şi Iulian Şerban (24 de ani). Participant la proba de caiac simplu, pe distanţa de 200 de metri, în cursa rezervată persoanelor cu dizabilităţi, el a cucerit titlul mondial. Victimă a unui accident cumplit în 2006 - a alunecat sub tren, în Buşteni -, Iulian Şerban a continuat să practice caiacul, sportul de care fusese atras pe când avea 12 ani, deşi a rămas fără piciorul drept... Avându-l ca model pe Vasile Dîba, campionul anilor '80, ambiţiosul sportiv şi-a văzut visul cu ochii: i s-a cântat imnul la Poznan.

Bilanţul României la CM de caiac-canoe (all-time)

Ediţie                              Medalii

Macon 1954    fără aur (1 medalie în total)
Praga 1958    1 de aur (3 medalii în total)
Jajce 1963    6 de aur (11 medalii în total)
Berlin 1966    5 de aur (7 medalii în total)
Copenhaga 1970    2 de aur (6 medalii în total)
Belgrad 1971    2 de aur (9 medalii în total)
Tampere 1973    2 de aur (13 medalii în total)
Mexico 1974    3 de aur (11 medalii în total)
Belgrad 1975    fără aur (8 medalii în total)
Sofia 1977    4 de aur (10 medalii în total)
Belgrad 1978    2 de aur (13 medalii în total)
Duisburg 1979    2 de aur (9 medalii în total)
Nottingham 1981    1 de aur (6 medalii în total)
Belgrad 1982    1 de aur (3 medalii în total)
Tampere 1983    3 de aur (9 medalii în total)
Malines 1985    fără aur (2 medalii în total)
Montreal 1986    3 de aur (8 medalii în total)
Duisburg 1987    fără aur (nicio medalie)
Plovdiv 1989    fără aur (1 medalie în total)
Poznan 1990    fără aur (2 medalii în total)
Paris 1991    fără aur (1 medalie în total)
Copenhaga 1993    fără aur (3 medalii în total)
Mexico 1994    1 aur (7 medalii în total)
Duisburg 1995    1 aur (6 medalii în total)
Dartmouth 1997    1 aur (2 medalii în total)
Szeged 1998    fără aur (3 medalii în total)
Milan 1999    fără aur (4 medalii în total)
Poznan 2001    1 aur (5 medalii în total)
Sevilla 2002    1 aur (4 medalii în total)
Gainsville 2003    2 aur (6 medalii în total)
Zagreb 2003    1 aur (3 medalii în total)
Szeged 2006    fără aur (2 medalii în total)
Duisburg 2007    1 aur (3 medalii în total)
Dartmouth 2009    fără aur (1 medalie în total)
Poznan 2010    3 aur (5 medalii în total)

BILANŢ GENERAL

49 medalii de aur (187 medalii în total)