Robert Niţă : „În Vietnam câştig cei mai mulţi bani“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fotbalistul, ajuns dintr-o glumă în Vietnam, povesteşte cum îşi trăieşte viaţa într-o ţară pe care mulţi o desconsideră şi care este la unele capitole superioară României.

Robert Niţă (32 de ani) e cunoscut publicului amator de fotbal mai ales pentru perioada în care a îmbrăcat tricoul alb-vişiniu al Rapidului. Viaţa şi finalul carierei de jucător l-au purtat către Orientul Îndepărtat, acolo unde pregăteşte ca antrenor secund, dar şi joacă la o echipă din prima ligă vietnameză, The Cong Viettel Hanoi FC.

Niţă ne-a mărturisit că, în trei luni de zile de când e în Hanoi, a încercat puţin din toate. A gustat din fotbalul slab al Vietnamului, a mâncat limbi de şarpe, a prins din zbor câteva expresii uzuale şi înjurături ca tot românul şi s-a speriat de modul în care sunt sacrificaţi câinii ce urmează să fie serviţi la masă.

Adevărul: Ce mai faci?

Robert Niţă: Prin Vietnam. Joc şi antrenez o echipă de fotbal.

Unde? Vietnam? E asta o ţară în care te duci să antrenezi?

La primul auz, nu. Dar când ajungi aici, e altceva. Eu ştiam de Vietnam din filme. Odată ce am picat aici a fost un şoc, în sensul bun al cuvântului.

Cum de ai ajuns tocmai în Vietnam?

Dintr-o întâmplare sau o glumă. Am fost în vacanţă la un prieten care are afaceri în Vietnam. M-a întrebat dacă vreau să vin aici. Apoi m-a sunat să-mi spună că a aranjat totul. Am zis că nu mă duc şi nu mă duc. Şi totuşi, am fost.

Se câştigă bani buni?

Cel mai bine din ce am câştigat în carieră iau aici.

image



La ce echipă eşti acolo?

Sunt la o echipă a Armatei, cum e Steaua la noi. FC Cong Hanoi.

Şi pe ce loc sunteţi în clasament?

De abia am început campionatul. A fost etapa a doua. Am obţinut un egal, dar am şi suferit o înfrângere.

Ţi-au dat maşină?

Maşină, nu! E foarte dificil de condus. În Hanoi sunt nouă milioane de oameni şi patru milioane de scutere şi motociclete în trafic. În schimb, am o maşină la dispoziţie cu şofer care mă ia de acasă. Stă după mine. Mai am şi translator.

Nu ţi-au oferit scuter?

Am vrut, dar e foarte periculos. Nu se respectă culoarea semaforului. Nu sunt semne de circulaţie. Se conduc după regula primului intrat în intersecţie.

Ai învăţat ceva vietnameză?


Foarte puţin. Expresii uzuale şi câteva înjurături.

Produs al Stelei


Ionel Robert Niţă s-a născut la 2.04.1977, la Bucureşti. Produs al Stelei, a jucat la Cimentul Fieni în ediţia 1998/’99, când în retur a şi fost transferat de Oţelul Galaţi.

La Steaua n-a apucat să joace decât în returul lui 1999/2000 (patru meciuri). Transferat la Foresta în vara lui 2000, a avut un tur excelent, propulsându-l din a doua parte a sezonului la Rapid (trei sezoane şi jumătate, un titlu, o cupă şi două supercupe).

După jumătate de sezon în Israel, la Hapoel Beer-Sheba, a revenit în „A“, la Bistriţa. A mai jucat la Pandurii (2005/2006). Are 129 meciuri / 33 goluri în „A“, 7 / 3 în cupele europene.

„Golden Boy“ nu este primul român care joacă acolo

image

Vietnam vrea să devină naţiune dezvoltată până în 2020



Cong Hanoi evoluează în V-League alături de alte 13 formaţii, sezonul deschizându-se oficial în februarie. Anul competiţional se termină la finele lunii august după 26 de etape. Cong e clubul cu cele mai multe titluri, cinci la număr, într-un campionat cu o istorie de 25 de ani.

Campioana Vietnamului se califică în play-off-ul pentru calificarea în grupele Cupei Campionilor Asiei, în timp ce vicecampioana joacă în AFC Cup. Niţă, poreclit „Golden Boy“, nu este primul jucător român ajuns în Vietnam. În 2003, Istvan Teger, produs al clubului Olimpia Satu Mare, a jucat pentru LG-ABC Hanoi.



„Se mănâncă mai bine ca-n Bucureşti!“

image

Robert Niţă, la debut pentru vietnamezi  Foto: Arhivă personală



Adevărul: Cu familia cum ai făcut?

Robert Niţă: Copiii sunt la şcoală în România. Soţia e cu mine.

De cât timp eşti în Hanoi?

De trei luni şi ceva.

Ce mănânci pe acolo?

Te-ai mira dacă ţi-aş spune că e mai bine cu mâncarea ca în Bucureşti? Găseşti tot ce vrei, de la fructe de mare la carne de toate felurile. Sunt restaurante italieneşti, chinezeşti, de toate felurile.

Unde locuieşti?

Am stat la hotel la început. După trei săptămâni ne-au dat un apartament cu trei camere într-un imobil cu 25 de etaje, parcare proprie, pază şi supermarket la parter.

Te-ai întâlnit cu domnul Fathi Taher pe acolo?

Nu m-am intersectat cu dânsul. Ştiu că are afaceri pe aici cu o fabrică.

Apropo. Ai gustat din carnea de câine?

Sunt restaurante unde se găteşte şi mănâncă o specie aparte. O rasă specială. Toţi colegii mei mi-au spus că e mai bună decât carnea de pui.

Deci, n-ai mâncat?

Nu am avut curajul să încerc. Am vrut, la un moment dat, să merg la un restaurant, dar la intrare am văzut că era o cuşcă cu acei câini. Te duci, îţi alegi unul pe care îl vrei, îl bagă ăia într-un sac, după care îl bat cu un lemn din bambus.

Până îl omoară, am auzit. Ei spun că aşa devine carnea mult mai fragedă pentru gătire. Când i-am văzut, n-am mai putut mânca.

Totuşi, ce ai degustat, aşa ceva ieşit din comun?

Cel mai ciudat am mâncat limbi de şarpe. Am fost la masă în cantonament. Mi-a plăcut cum arăta ce am văzut într-o farfurie şi am mâncat fără să întreb. Am crezut că e piept de pui. Chiar mi-a plăcut.

Am aflat a doua zi că era limbă de şarpe. A doua oară am mai încercat reticent. O dată pe săptămână merg la un restaurant cu specific vietnamez. Comand o supă de porumb, ca o cremă de legume cum e la noi, cu ierburi.

A mâncat şarpe

Niţă nu a avut curaj să încerce carnea de câine, dar în schimb s-a înfruptat din cea de şarpe doar pentru că arăta bine, fără a întreba în prealabil ce este.

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite