Crescut de Steaua, consacrat la Universitatea Craiova şi retras de la FC Braşov. Povestea celui mai bun libero din fotbalul românesc
0
Se spune că fotbalul românesc a avut trei mari libero, Apolzan, Ştefănescu şi Belodedici, însă fostul căpitan al "Craiovei Maxima" a redefinit noţiunea de şef al defensivei.
Până să ajungă însă un remarcabil libero, Ştefănescu a jucat atacant şi mijlocaş. Cunoscut drept căpitanul Craiovei Maxima, fostul fotbalist a debutat la Steaua. În 1969 avea 18 ani şi juca vârf de atac la echipa din Ghencea. A prins patru sezoane la Steaua în echipă cu Sătmăreanu, Dumitru, Iordache şi Iordănescu, dar în 1973 a plecat la Universitatea Craiova, convins de Constantin Oţet, care era secundul lui Cernăianu.
În Bănie, Ştefănescu a prins sfârşitul generaţiei lui Deselnicu, Oblemenco, Ţarălungă şi a pus bazele generaţiei lui Balaci, Cămătaru, Cârţu, Ţicleanu sau Geolgău. În 1976, antrenorii l-au retras din linia de mijloc în apărare şi datorită viziunii sale extraordinare a devenit un libero elegant dar şi foarte puternic. Specialiştii spun că la începutul anilor 1980, Costică Ştefănescu a redefinit noţiunea de libero, iar faptul că la Europeanul din 1984 a fost desemnat în echipa turneului, deşi România a obţinut doar un egal spune multe.
Ştefănescu a impresionat prin personalitatea sa puternică şi prin faptul că ştia să ţină în spate un vestiar cu multe valori, aşa cum era cel de la Craiova sau cel de la Naţională. Nu o făcea cu pumnul sau vorbe urâte, ci prin conduită. Era genul care nu ieşea cu restul echipei la şpriţ decât atunci când era un eveniment deosebit. În rest, îşi vedea de ale lui şi avea grijă cei mai tineri să fie ţinuţi pe linia de plutire.
Costică Ştefănescu a făcut carieră în România, dar n-a avut norocul de a juca şi afară. A avut două posibilităţi. Una pe vremea junioratului, când a fost cel mai bun om al unui turneu de la Cannes, iar francezii au vrut să-l oprească pe loc, iar apoi pe când juca la Craiova în Cupa UEFA.
Înaintea meciului de la Florenţa, contra Fiorentinei, italienii au venit cu o geantă cu 200.000 de dolari, bani pe care i-au oferit fotbalistului, asigurându-l că îi vor rezolva şi problema cu actele. Era în 1982 şi Ştefănescu, la 31 de ani, era printre cei mai apreciaţi fundaşi din Europa. A refuzat să rămână afară, temându-se pentru familia sa, şi a mai jucat al Universitatea până în 1986, când s-a dus ca antrenor-jucător la FC Braşov. Până în 1988, când a abandonat activitatea de fotbalist a strâns 490 de meciuri în prima ligă, record care a stat mulţi ani în picioare.
Mircea Lucescu a clădit naţionala anilor 1980 cu Ştefănescu în capul listei. I-a dat banderola de căpitan de echipă şi i-a consolidat porecla de „ministru al apărării”. Aşa i se spunea fostului internaţional, care a jucat de 66 de ori pentru România. Deşi era bucureştean get-beget, oltenii l-au adoptat repede şi l-au socotit unul de-al lor. În campania din Cupa UEFA a sezonului 1982-1983, fanii se strângeau sub apartamentul său situat în blocul cu „Casa Cărţii” din Craiova şi îi scandau numele până târziu în noapte.
Ştefănescu a avut două mariaje. Cu prima soţie, Mariana Nedelcu, a avut doi copii: Loredana (37 de ani) şi Valeriu (35 de ani). A divorţat în 2000, iar în 2001 s-a recăsătorit cu Maria, care avea două fete dintr-o relaţie anterioară. Ştefănescu era şi bunic, fiica sa având două fetiţe gemene, iar băiatul o fată.
Costică Ştefănescu (62 de ani), fostul mare fotbalist al Universtităţii Craiova, s-a sinucis marţi după-amiază la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta s-a aruncat de la balconul salonului unde era spitalizat. Ştefănescu suferea de cancer, iar durerile provocate de boală deveniseră insuportabile.Citiţi mai multe despre moartea lui Costică Ştefănescu:
Costică Ştefănescu (62 de ani), fostul mare fotbalist al Universtităţii Craiova, s-a sinucis marţi după-amiază la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta s-a aruncat de la balconul salonului unde era spitalizat. Ştefănescu suferea de cancer, iar durerile provocate de boală deveniseră insuportabile.
S-a stins o legendă: Costică Ştefănescu
Costică Ştefănescu, în vârstă de 62 de ani, care era internat la Spitalul Militar din Bucureşti din cauza unui cancer pulmonar, s-a aruncat de la balconul rezervei unde era spitalizat, nemaiputând suporta durerile provocate de boala de care suferea.
Averea lăsată de Costică Ştefănescu, estimată la 4.500.000 de euro
Costică Ştefănescu a lăsat în urmă o avere de 4.500.000 de euro. Fotbalistul a investit împreună cu soţia sa suma de 1.800.000 de euro în două hoteluri situate în staţiunea Eforie Nord.
Moartea lui Costică Ştefănescu este privită de o parte din familie drept accident, în timp ce cealaltă ia în calcul varianta sinuciderii.
Ştefănescu, fotbalistul cu valiză-diplomat
Când ştirea morţii lui Costică Ştefănescu a făcut ţăndări liniştea oraşului toropit de căldură, un tânăr îmbrăcat într-un tricou albastru al Universităţii Craiova a fugit la Spitalul Militar ca să aprindă două candele pe trotuar.
Marţi. 20 august. Afară sunt peste 30 de grade, deşi e trecut de ora 18.00. O burtieră galbenă ale cărei margini ies întotdeauna din suprafaţa ecranului anunţă: „Costică Ştefănescu a murit”.
Sicriul cu trupul fostei glorii a Ştiinţei a ajuns aseară, la miezul nopţii, la Craiova, unde va fi înmormântat sâmbătă. Cheltuielile vor fi suportate de autorităţi, pentru că Ştefănescu era cetăţean de onoare al oraşului.
"Costică Ştefănescu s-a sinucis, aruncându-se de la etajul 6 al Spitalului Militar". Aşa a sunat ştirea care a cutremurat România marţi seara
Cătălin Striblea: Fotbaliştii pe care ţi-i arată tata
„«Stai, mă, şi tu într-un loc şi uită-te la televizor! Uite-l pe Ştefănescu. Mare fotbalist!» Atenţionarea tatei e probabil prima mea amintire palpabilă despre fotbal”, scrie Cătălin Striblea, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Se încarcă comentariile...
