Vlad Păuşescu, omul din umbră al campioanei României la volei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vlad Păuşescu
Vlad Păuşescu

Despre Vlad Păuşescu se spune că este cel mai bun scouter din voleiul românesc, un sport dependendent de această meserie.

Statisticianul echipei feminine de volei a Clubului Sportiv Municipal Bucureşti e un munte de ambiţie şi modestie, un ocean de cunoştinţe dintre cele mai diverse şi, totodată, un Everest al pasiunii pentru sport, pentru ceea ce face. Fiul marelui voleibalist Marian Păuşescu, câştigător al Cupei Campionilor Europeni în 1981 cu Dinamo Bucureşti. Vlad a cochetat cu sportul, dar şi-a dat seama destul de repede că nu poate egala performanţele tatălui. S-a ţinut de şcoală şi a devenit consilier juridic. Nu a trădat însă sportul, încercând să rămână aproape de lumea în care a crescut, deşi sănătatea i-a fost zdruncinată de o boală degenerativă. Vlad Păuşescu face abstracţie de problemele sale de sănătate, gândeşte pozitiv, fiind, din acest motiv un exemplu pentru cei din jur, un model. A venit la CSM Bucureşti în 2014, punând umărul la marile succese ale fetelor noastre, cucerirea CEV Women's Challenge Cup (2015-2016) şi a titlului de campioană a României (2017-2018).

image

Ce face un scouter, un statistician la o echipă de volei?

Se ocupă în principal cu prelucrarea datelor despre echipa adversă. Scouterul transpune jocul în cifre! El face toată munca de căutare, de analiză, de studiu şi apoi prezintă rezultatele antrenorilor echipei: raport în cifre, analiza video, analiza generală a echipei, analiza individuală. 

Există un program?

Da. E un program iniţiat de italieni în anii '90, cu o contribuţie esenţială a celebrului antrenor argentinian Julio Velasco, cel care a lucrat decenii la rând în voleiul italian. Programul poartă numele de „Data Volley”, licenţa anuală e de 700-800 de euro şi a devenit obligatoriu în marea performanţă. 

Cum aţi ales această meserie?

Terminasem Facultatea de Drept şi cele două mastere care au urmat, lucram deja în domeniu. Îmi doream însă un loc de muncă la care să mă duc în fiecare dimineaţă cu drag. Îmi era dor de sport. Am început la Dinamo, acolo unde tata jucase şi fusese antrenor. Era prin 2004. Am învăţat această meserie singur. Stăteam cu telecomanda videocasetofonului în mână şi studiam câte un meci. Opream, reluam faza, notam, apoi continuam. Încercam în acelaşi timp să mă împrietenesc şi cu „Data Volley”. Pasiunea pentru sport însă, să ştiţi, a fost motorul în toată această afacere. Pasiunea a fost cea care m-a împins de la spate. Mă împinge şi acum.

Când aţi avut prima satisfacţie în noua meserie?

În 2007, la Halle, în Germania. Am fost cooptat de antrenorul Florin Grapă la o acţiune a echipei naţionale de fete. A fost o experienţă unică şi foarte importantă pentru tot ceea ce a urmat. Acolo am văzut cu ce se mănâncă meseria de scouter, uitându-mă în jurul meu. Atunci, la Halle, am făcut şi trecerea la voleiul fetelor. 

Aţi lucrat la Ştiinţa Bacău, la Constanţa şi la Târgu Mureş, dar în cele din urmă aţi revenit în Bucureşti, la CSM. 

Mă întorceam acasă şi, în plus, veneam la o echipă foarte bună, cu ambiţii. CSM Bucureşti e clubul cel mai bine organizat din ţară. Nu o spun eu, ci o spun rezultatele! 

Cum a fost sezonul 2015-2016, cel în care CSM a cucerit CEV Challenge Cup, devenind prima echipă feminină din România care a câştigat un trofeu european?

A fost, dacă pot spune aşa, un sezon neaşteptat! Nimeni nu ne dădea vreo şansă. A fost un sezon disputat într-un ritm infernal. Eram, cu toţii, mai multe pe drumuri. Jucam la trei zile. Se muncea pe brânci, sportive şi staff. Bateria laptopului s-a dus în acel sezon! Mai ţin minte că nu se discuta decât despre performanţă. Nici măcar despre mâncare nu se discuta. François Salvagni, antrenorul nostru de atunci, spunea adeseori: „Avem un băiat printre noi care nu doarme niciodată!”. Echipa a pierdut un singur meci în acel sezon al CEV Challenge Cup. 

image

Aţi amintit de Salvagni. Acum lucraţi cu un alt antrenor cu nume. Cum e colaborarea cu Ferhat Akbaş?

Una deosebită. Sincer, nu mă aşteptam să lucrăm atât de bine. Ferhat Akbaş e un tehnician extraordinar, de la care ai ce învăţa, un antrenor care a beneficiat de un traseu sănătos, a ştiut ce vrea şi a muncit. În spatele performanţelor sale stă o muncă incredibilă. Lucrează non-stop. Mărturisesc faptul că am întâlnit în viaţa mea un om mai pasionat de sport decât mine! 

Ce aşteaptă un antrenor de la scouter cu privire la echipa sa?
Un raport general, altul individual, pentru fiecare jucătoare. Studiul acestor cifre, de la antrenamente, de la jocuri, ajută antrenorul în alegerea celei mai bune echipe. Apoi vin datele, cifrele din timpul meciurilor.  Analiza e mai mult decât importantă, e determinantă. În timpul meciurilor antrenorul primeşte acum în timp real cifrele fiecărei jucătoare din teren. E o muncă de migală, e ca un puzzle. Toate aceste mici detalii fac diferenţa. Şi, apropo de Ferhat Akbaş. Ne înţelegem atât de bine, ştie exact ce să îmi ceară pentru că el a făcut această muncă de scouter la începutul carierei sale. 

Cum vedeţi viitorul sezon pentru CSM Bucureşti?
Au plecat fete, locul lor fiind luat de altele. S-a păstrat însă un nucleu. Va fi un sezon dificil, pentru că, ştiţi cum se spune, e foarte greu să ajungi în vârf, dar şi mai greu e să rămâi acolo. Echipa e calificată în Champions League. În campionat văd o luptă în doi, CSM Bucureşti şi CSM Volei Alba Blaj. Repet, va fi un sezon greu, dar, cu siguranţă, unul bun pentru CSM. Noul format al CEV Champions League poate aduce surprize. 

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite