Adevărul tulburător despre alimentele fast-food. Ce conţin ouăle, puiul şi cartofii prăjiţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alimentaţia de tip fast-food este gustoasă, comodă şi relativ ieftină, spun specialiştii. Deci rămâne populară, în ciuda recomandărilor medicilor nutriţionişti de a o evita. Dar chiar şi atunci când ceri un banal sandvici cu ou, vei mânca, de fapt, o combinaţie de chimicale, arată studiile.

Aproape un sfert din tinerii români mănâncă zilnic la fast-food, arată Barometrul oficial privind tinerii din 2012. În plus, „există mulţi părinţi care le dau copiilor bani şi îi trimit să-şi cumpere ce vor de mâncare, iar copiii sunt atraşi cel mai mult de fast-food – gustos şi ieftin“, subliniază prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet. 

Ouăle din sandviciurile de dimineaţă

David DiSalvo, un editor al publicaţiei „Forbes“ a decis să trimită spre analiză la un laborator de specialitate ouăle din sandviciurile vândute la micul dejun în marile lanţuri de restaurante fast-food. A aflat astfel că „ouăle“ sunt, de fapt, o combinaţie bizară de ouă adevărate şi „amestec premium de ou“, mai ales la restaurantele Subway.

Printre ingredientele acestui amestec special se regăsesc glicerina – un solvent folosit în săpunuri, creme şi în unele loţiuni pentru bărbierit, silicat de calciu, folosit la acoperişuri şi la prepararea betonului, precum şi propilenglicol – solvent pentru vopsele, antigel şi deodorantele solide, gumă guar (agent de îngroşare), gumă xanthan (pentru a preveni separarea uleiului) şi dimetilpolisiloxan, un tip de silicon.

Nici la McDonald’s, ouăle nu sunt, pur şi simplu, sparte din coaja lor şi puse în sandvici. Ele sunt, de fapt, ouă întregi în care s-a adăugat conservantul fosfat de sodiu, acid citric, monosodiu fosfat (pentru păstrarea culorilor) şi nisină (conservant). Se prepară cu margarină lichidă. Aceasta, la rândul ei, este făcută din ulei de soia şi din uleiuri hidrogenate de soia şi de seminţe de bumbac, apă, ulei parţial hidrogenat de soia, lecitină din soia şi multe altele. Uleiul hidrogenat din seminţe de bumbat este alcătuit în proporţie de 94% din grăsimi saturate, cele mai nocive pentru sistemul cardiovascular, potrivit „Forbes“.

Specialităţile din pui de la McDonald’s

nuggets

Oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical al Universităţii din Mississippi au avut curiozitatea de a afla ce se găseşte, de fapt, în specialităţile de pui numite „nuggets“ de la McDonald’s. „Carne separată mecanic“, în primul rând. Aceasta este, de fapt, un amestec de grăsime, cartilak şi bucăţi de os măcinate. Numai 40% dintr-un „nugget“ este carne de pui propriu-zisă, au constatat specialiştii.

Jamie Oliver, celebrul bucătar britanic, a demonstrat în cadrul unei emisiuni „Food Revolution“ cum se prepară carnea separată mecanic. Încercarea lui de a-i descuraja pe copii să mai mănânce nugggets a eşuat, însă.

Salatele de la restaurantele fast-food

Salata verde, care este baza multor salate de la restaurantele fast-food, poate să conţină propilenglicol, care are rolul de a menţine frunzele crocante şi proaspete, potrivit „Huffington Post“.

În plus, majoritatea acestor salate pot să aibă în compoziţie sosuri şi condimente sintetice, care le fac şi nedietetice, şi nesănătoase, spun specialiştii. „Te-ai uitat vreodată care sunt calităţile nutriţionale ale acelei salate de la restaurantul fast-food? Pentru că sunt obligate să treacă toate proprietăţile nutriţionale ale produselor pe care le vând. Uneori, această salată conţine la fel de multe grăsimi şi calorii ca un hamburger“, subliniază Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. 

Ce conţin delicioşii cartofi prăjiţi

cartofi prajiti mcdonalds

De ce rămân cartofii prăjiţi de la McDonald’s la fel de aspectuoşi şi la peste 100 de zile după ce i-ai cumpărat, deşi gustul se schimbă imediat ce s-au răcit? Marion Nestle, şefa programului de studiu al alimentelor de la Universitatea din New York, a declarat pentru publicaţia americană „Salon“ că la prepararea cartofilor prăjiţi se folosesc cantităţi considerabile de propionat de sodiu, un conservant care previne formarea mucegaiului şi dezvoltarea bacteriilor. 


Citeşte şi:

VIDEO „Bombele chimice“ de zi cu zi, de pe mesele românilor, explicate de specialişti: „Gustul bun nu înseamnă că şi produsul e bun“

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.

Câte chimicale conţine hrana noastră?

Am auzit de nenumărate ori că alimentaţia ar trebui să-i ofere organismului energia şi substanţele nutritive necesare fără să-l suprasolicite, în caz contrar existând riscul unor boli precum cele de inimă sau cancerul. Cu toate astea, o mare parte din dieta zilnică este alcătuită din chimicale periculoase.

Există sau va exista fast-food sănătos? Cum să-ţi alcătuieşti meniul optim

Desigur că hamburgerii cu cartofi prăjiţi, shaorma şi aripioarele picante, înecate toate într-un pahar generos cu suc carbogazos alcătuiesc o bombă cu ceas care, mai devreme sau mai târziu, ne va compromite sănătatea. Cât de nocive sunt, de fapt, alimentele de tip fast-food? Există şi opţiuni sănătoase de „mâncare rapidă“, spun specialiştii.

Pericolul din farfurie. Despre margarină şi grăsimile trans

Margarina, aluaturile, produsele alimentare semipreparate, biscuiţii şi multe altele conţin grăsimi trans, nocive pentru sănătatea noastră, fiind responsabile de riscul crescut de boli de inimă, diabet şi depresie. În lupta noastră împotriva acestor grăsimi parţial hidrogenate, tocmai s-a făcut un pas înainte: Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA (FDA) încearcă să limiteze aportul acestor grăsimi trans în produsele alimentare.

Problema copiilor obezi din România, dezbătută la Adevărul Live: excesul de kilograme în copilărie condamnă la o perpetuă luptă cu greutatea

Cazul băiatului de 5 ani care cântăreşte 120 de kilograme, din Dolj, nu este singular în România. De altfel, statisticile arată că numărul copiilor români obezi este din ce în ce mai mare, iar proporţia lor variază în prezent între 10% şi 14%. Medicul Anamaria Iulian, nutriţionist comportamental şi psiholog, a explicat, la Adevărul Live, care sunt cauzele şi consecinţele obezităţii infantile în România.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite