Când trebuie să oferi copilului fructe şi legume ca să nu le refuze. Zece măsuri pentru sănătatea celor mici
0
O nutriţie sănătoasă are la bază un consum echilibrat de legume, fructe, cereale, lapte şi mai puţin carne. În special dacă este vorba despre cei mici.
Specialiştii programului „Sănătos de mic“, medici pediatri, nutriţionişti, psihologi şi profesori de sport, au întocmit un set de zece reguli care menţine sănătatea copilului, dar şi pe cea a familiei.
1.Prima dintre acestea se referă la meniul echilibrat şi divers pe care trebuie sa-l aibă copilul după vârsta de 3 ani. Nutriţia echilibrată se compune din legume, fructe, cereale integrale şi produse lactate degresate, peşte, carne slabă, ouă, apă, asigurând necesarul caloric şi de nutrienţi, fibre, vitamine, minerale, hidratare. Totodată, trebuie redus consumul de grăsimi saturate, alimente prăjite, sare şi dulciuri concentrate.
2.Stilul de viaţă sănătos se deprinde în familie. Părinţii poartă responsabilitatea alegerii alimentelor, a stabilirii cantităţilor li a orarului meselor, iar exemplu lor se regăseşte de cele mai multe ori în alegerile de stil alimentar şi de viaţă făcute de copil. Pe cât posibil, luaţi masa în familie.
3.Copilul trebuie încurajat să încerce gusturi noi. Preferinţa pentru alimente se formează în perioada de diversificare a alimentaţiei, dar continuă să se formeze şi în perioada preşcolară. Încurajarea de a descoperi gusturi şi texturi noi ale alimentelor prin prepararea variată sau prin combinarea lor creează premisele unei alimentaţii echilibrate. Povestea şi jocul sunt cheia pentru a stârni curiozitatea copilului şi a-l „împrieteni”cu alimentele.
4. Fructele şi legumele, prezente încă din primul an de viaţă. Disponibilitatea copiilor de a accepta legume şi fructe este maximă până la 1 an şi se reduce după această vârstă şi în perioada preşcolară, când neofobia - refuzul alimentelor noi - este maximă. Experienţa alimentară a copiilor în primii ani de viaţă este esenţială şi această experienţă poate fi schimbată mai greu la grădiniţă. Câteva fructe şi legume de sezon aşezate jucăuş pe o farfurie, la îndemâna copilului, îi vor trezi curiozitatea şi pofta.
5.Copilul trebuie obişnuit cu pâine neagră, tărâţe, cereale integrale la micul dejun. Cerealele integrale aduc toată bogăţia nutritivă a boabelor: vitamine, minerale, acizi graşi esenţiali.
6. Fără desert! Desertul încarcă nota calorică, fără a aduce nutrienţi esenţiali. Dulciurile care conţin adaos de zaharuri, consumate în exces, pot predispune la obezitate, diabet şi la boli cardiovasculare. Alimentele dulci - fructe, iaurt sau brânză de vaci cu fructe, de preferat îmbogăţite cu calciu şi vitamina D, mai rar biscuiţi, prăjituri sau puţină ciocolată, îşi vor găsi loc la gustarea de după‑amiază, înainte de joaca activă, plimbare, sport. De asemenea, accesul copilului mic la frigider sau la dulapul cu alimente trebuie limitat şi evitată stocarea de bomboane, chipsuri, prăjituri, alune, patiserie, băuturi dulci.
7.Dulciuri o dată sau de două ori pe săptămână. Produsele zaharoase nu ar trebui să existe în alimentaţie decât ocazional, adică o dată sau de două ori pe săptămână şi în cantităţi mici. Consumul în exces al acestora se asociază cu riscul cariei dentare, obezităţii, diabetului zaharat, boli cu largă răspândire în populaţie.
8. Copilul trebuie implicat la cumpărături şi la pregătirea mesei. Învăţaţi-l cum să aleagă alimentele, să citească eticheta, data de valabilitate a produsului.
9. Fără mezeluri! În special cele făcute din carne tocată/pastă de carne - crenvurşti, parizer, salam, cârnaţi. Acestea conţin multă grăsime, sare şi conservanţi - nitriţi.
10. Apa înseamnă viaţă! Copilul de 2 - 3 ani trebuie să consume 1,3 litri de apă zilnic, iar cel de 4 - 6 ani 1,6 litri. Când este foarte cald sau la efort fizic mai intens, consumul de apă va creşte. Apa poate fi parţial înlocuită cu ceai sau lapte, nu cu băuturi răcoritoare îndulcite - care aduc doar calorii, nu şi nutrienţii necesari creşterii.
Se încarcă comentariile...
