Copilul tău are rezultate slabe la şcoală? Ar putea fi anemic. Care sunt cele mai bune surse de fier

Un sfert din copii au carenţă de fier, arată studiile FOTO Shutterstock

Carenţa de fier este una dintre marile probleme nutriţionale ale lumii, iar cel mai mare risc îl prezintă gravidele şi copiii. Principalele consecinţe la cei mici sunt întârzierile cognitive şi un sistem imunitar slab.

„Din păcate, anemia feriprivă reprezintă cea mai frecventă carenţă nutriţională care apare la copiii din România, după cum o arată şi statisticile. Alegerea unei diete bogate în nutrienţi alimentari, adaptată pentru fiecare etapă de vârstă pe care copilul o parcurge, poate preveni apariţia anemiei şi a unor probleme de sănătate mult mai grave. În plus, este important să cunoaştem mai întâi cauzele şi mecanismele care stau la baza apariţiei anemiei feriprive, pentru a putea identifica ulterior cele mai eficiente modalităţi de prevenire, dar şi cele mai eficiente soluţii terapeutice“, subliniază prof. dr. Doina Anca Pleşca, medic primar pediatru, vicepreşedinte al Societăţii Române de Pediatrie.

La copii, deficitul de fier se asociază cu anorexie, scăderea rezistenţei la infecţii şi cu scăderea ritmului de creştere, susţin specialiştii. Dar studiile realizate de-a lungul timpului au demonstrat că există o legătură strânsă între carenţa de fier şi performanţele şcolare scăzute.

Cu scopul de a informa părinţii cu privire la importanţa unei alimentaţii bogate în fier, Societatea Română de Pediatrie, împreună cu Nestlé, lansează campania „Împreună creştem copii puternici“.

Cele mai importante surse de fier

„Surse alimentare excelente de fier sunt ouăle, carnea slabă, legumele, nucile, fructele uscate, cerealele şi vegetalele verzi. În general, alimentele puţin colorate (pâinea albă, zahărul, grăsimile, cerealele rafinate) sunt surse sărace de fier. Pregătirea culinară a alimentelor scade conţinutul acestora în fier. În general, cu cât gradul de rafinare a alimentelor este mai pronunţat, cu atât concentraţia de fier este mai scăzută. Conţinutul în fier al unor alimente poate fi îmbogăţit prin fortifierea acestora cu diferite săruri de fier. În mod frecvent se folosesc sulfatul feros şi fierul redus“, potrivit „Ghidului alimentaţiei sănătoase“, realizat de Societatea de Nutriţie din România.

De cât fier avem nevoie?

Rezervele de fier sunt suficiente pentru primele 4 luni pentru copiii născuţi la termen, epuizându-se mai rapid la prematuri. Aportul de fier recomandat în primele 6 luni este de 6 mg/zi. Necesarul de fier zilnic este de 8-15 mg/zi la prematuri şi de 5-9 mg/zi la sugarul cu greutate normală la naştere. Sugarii alimentaţi natural au risc de anemie la 4-6 luni, depozitele de fier epuizându-se la 6-9 luni. Atât la sugarii alimentaţi natural, cât şi la cei alimentaţi artificial se recomandă administrarea de fier la 4-6 luni. Anemia feriprivă este mai frecventă la sugarii alimentaţi artificial, pe fondul prezenţei unor factori ce inhibă absorbţia acestuia.

Între 1 şi 6 ani, necesarul de fier ajunge la 7 mg/zi, între 7 şi 9 ani – la 8 mg/zi, iar între 10 şi 13 ani, la 10 mg/zi.

„La băieţi creşterea masei musculare este însoţită de o creştere a volumului sangvin. La fete fierul este pierdut lunar la menstruaţie. Anemia feriprivă se întâlneşte la 8% din adolescente şi determină scăderea răspunsului imun şi a rezistenţei la infecţii, încetinirea creşterii ponderale şi scăderea capacităţii de concentrare, cu slabe rezultate şcolare. Mulţi adolescenţi au un aport de fier inferior celui minim recomandat (15-18 mg/zi)“, potrivit Societăţii de Nutriţie din România.

În cazul adulţilor, necesarul de fier rămâne la 8 mg/zi.

Cele mai bune surse de fier