„Curele de detoxificare sunt un mit şi o stupizenie“

Asistăm la o înfloritoare industrie care s-a creat în jurul modalităţilor prin care ne putem detoxifica organismul, fie că vorbim despre diete, suplimente, sucuri sau alte „strategii“ mai complexe, care pot include şi proceduri invazive. Medicii specialişti avertizează că, de fapt, este vorba despre marketing.

Multiple diete pretind că realizează detoxificarea organismului, fără a prezenta o dovadă ştiinţifică sau a preciza care sunt aceste substanţe toxice pentru organism, afirmă dr. Mihaela Posea, medic specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice, doctor în medicină, de la Clinica Smart Nutrition din Bucureşti. Fie că vorbim despre un regim în care consumi numai sucuri verzi sau bei doar anumite lichide  - apă sărată, apă cu lămâie, ceaiuri, smoothie-uri - fie de folosirea unor metode precum clismele sau laxativele, nici unul dintre ele nu constituie un stil de viaţă sănătos şi echilibrat.

Ne „intoxicăm“ şi ne „detoxificăm“ în fiecare zi

„Sunt multe mituri amestecate cu jumătăţi de adevăr. Nu poţi să te detoxifici în cure din acestea de şapte zile şi apoi să mănânci timp de două-trei săptămâni ce vrei. În mod fiziologic, organismul se «intoxică» şi se «detoxifică» în fiecare zi. Pentru că alimentele pe care le mâncăm conţin substanţe necesare organismului, dar conţin şi substanţe care nu sunt necesare sau care, unele, sunt chiar potenţial periculoase“, explică prof.dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, medic primar nefrolog, şeful Centrului de dializă de la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Dr. N.C.Paulescu“ din Bucureşti.

Organismul alege ceea ce are el nevoie şi elimină restul. Şi asta se petrece după fiecare masă. Prima „staţie“ după ce se absorb alimentele este ficatul. Substanţele ajung aici. „După fiecare masă este această perioadă postprandială în care ficatul selectează acele substanţe care sunt utile organismului, alege principiile alimentare, cum spunem noi. Adică glucidele, hidraţii de carbon, lipidele, proteinele, substanţele minerale şi aşa mai departe. Şi tot ce e inutil sau potenţial toxic modifică prin nişte reacţii chimice şi fie le elimină prin bilă - înapoi în intestin şi apoi se elimină prin scaun -, fie în sânge - şi ajung în rinichi, de unde sunt eliminate prin urină. Deci, asta e fiziologic. Acest ciclu de «intoxicare/detoxificare» are loc în fiecare zi. Acesta este motivul pentru care curele acestea de detoxificare sunt un mit şi o stupizenie. Nu poţi să faci o cură de detoxificare de şapte zile şi apoi trei luni să stai liniştit că te-ai detoxificat. Este o activitate fiziologică care are loc continuu. În fiecare zi.“

Ce nu se absoarbe din intestin ajunge în intestinul gros şi acolo suferă nişte transformări bacteriene. „În intestinul gros se află foarte multe bacterii care formează microbiomul. Şi bacteriile acestea sunt foarte utile, ele îşi fac treaba şi detoxifică, la rândul lor“, adaugă prof.dr. Cristian Serafinceanu.

Una dintre cele mai des întâlnite prejudecăţi vizavi de detoxificare este aceea că ficatul are nevoie de aşa ceva, fără a putea preciza care sunt substanţele care îi fac rău, punctează dr. Mihaela Posea. „Alcoolul, de exemplu, este destul de des consumat şi oamenii uită faptul că el poate afecta ficatul. Nu putem preciza care este doza de la care apare toxicitatea. În practica medicală, am întâlnit pacienţi care declarau un consum de 50 de mililitri de ţuică, zilnic, şi care aveau modificări ale probelor hepatice, dar şi pacienţi cu un consum mediu de un litru de bere pe zi şi ale căror transaminaze hepatice (enzime care se găsesc în ficat – n.red.) erau în limite normale“.

Mitul apei cu lămâie – parţial OK

Sunt mulţi oameni care consideră că dacă urmează un anumit tip de dietă pe o perioadă limitată pot contracara efectul obiceiurilor nesănătoase din restul anului. Însă, din punct de vedere medical, oamenii ar trebui să aibă o viaţă şi o alimentaţie sănătoasă continuu, nu în cure. „Curele de slăbire sunt o agresiune pentru organism, curele de detoxificare care se practică toată ziua sunt o prostie, o chestie complet inutilă. Omul trebuie să facă alegeri sănătoase în fiecare zi. Şi viaţă sănătoasă nu înseamnă numai alimentaţie. Înseamnă şi renunţare la obiceiurile nesănătoase, toxice cum este, de exemplu, fumatul, înseamnă o igienă a somnului – între şase şi opt ore pe zi - înseamnă consum suficient de apă şi aşa mai departe. Sunt multe care intră la inventarul stilului de viaţă sănătos“, enumeră prof.dr. Serafinceanu.

Potrivit acestuia, în alimentaţie, principala agresiune este cea acidă. „Una peste alta privind lucrurile, există o balanţă între valenţele acide şi valenţele bazice. Organismul se apără permanent de aciditate. Valenţele acide se găsesc, în special, în alimentele de origine animală – mai ales în proteine, în carne. Proteinele sunt absolut necesare pentru că ele sunt cărămizile din care este clădită viaţa, să zicem. Dar, organismul se luptă cu acest exces de aciditate. Rinichiul trebuie să elimine în fiecare zi 120-150 de milimoli de valenţă acidă. Ceea ce nu este uşor. De aceea este povestea cu apa cu lămâie. Că acidul citric pe care îl pui în apă se transformă în bicarbonat, în ficat. Şi, cumva, neutralizează o parte din aciditate, chiar la nivelul ficatului. Deci, este într-adevăr o chestie teoretic OK. Însă problema e să mănânci valenţe bazice sau să reduci valenţele acide, astfel încât să fie un echilibru. Valenţe bazice însemnând în special legume, fructe, alimente proaspete de origine vegetală. Asta ar fi mitul apei cu lămâie care ar fi parţial OK.“

Legumele şi fructele se mănâncă, nu se beau

Alimentaţia solidă nu trebuie înlocuită cu una lichidă. „Sucurile nu conţin fibre şi rişti să înghiţi odată cu ele şi o grămadă de calorii fără să-ţi dai seama“, avertizează prof.dr. Cristian Serafinceanu. Un litru de suc de portocale conţine cam trei-patru kilograme de portocale. „Nu poţi să mânănci patru kilograme de portocale oricât te-ai strădui, dar un litru de suc îl bei. Şi atunci, e ca şi când ai mânca patru kilograme de portocale. Să bei suc de fructe că e mai concentrat şi aduce o cantitate mai mare de minerale de principii... poveşti, e o prostie. Poţi să bei suc, dar 100 de mililitri – 200 de mililitri. Dar cine bea atât? De obicei, se pune sticla la gură şi se bea cel puţin o jumătate de litru. Ceea ce înseamnă un kilogram şi jumătate - două kilograme de portocale proaspete. Nu e o idee bună, Cu măsură, se pot bea sucuri.“

„Apa spală rinichii - altă prostie“

După cum ştim, apa este foarte importantă pentru organism. Ea trebuie băută în cantitate suficientă. „Suficient înseamnă, în medie, cam doi litri – doi litri şi jumătate pe zi, la o persoană care cântăreşte 70-80 de kilograme. Problema este că nu toată lumea are această greutate – sunt unii care au şi peste 100 de kilograme - şi nu toată lumea conştientizează ce important e băutul apei. De obicei, oamenii beau de sete. Or, setea este o senzaţie foarte volatilă. Poţi să te educi să nu-ţi fie sete sau să nu bagi în seamă că-ţi este sete. Foarte multe femei, de exemplu, ca să nu se ducă la toaletă preferă toată ziua să-şi ignore setea când sunt tinere şi pe măsură ce trece timpul senzaţia de sete dispare. Şi ajung să bea sub un litru de apă ani de zile. Ceea ce este toxic“, apreciază prof.dr. Serafinceanu. 

Ce face apa? În cantitatea necesară, este utilă pentru toate funcţiile din organism. „Apa asigură mediul pentru toate reacţiile biologice şi biochimice - un tranzit intestinal normal, volumul creierului, tensiunea arterială, funcţia cardiacă, cea renală. În rinichi, trebuie să existe o presiune de filtrare ca rinichiul să-şi facă treaba. Deci, apa e absolut necesară. Apa de obicei uşor bazică apropo de ce spuneam de valenţele acide. Dar nu băută în nebunie, că am văzut şi din cei care beau 10 litri pe zi, pentru că poate să apară aşa-numita intoxicaţie cu apă. Peste trei litri de apă pe zi, în general, este exces. Problema este că oamenii beau prea puţină apă, nu prea multă“.

Sucurile verzi, complet inutile

În general, orice exces este o greşeală, spune prof.dr. Serafinceanu. „Nu cred că există dubii că, dacă mănânci o jumătate de kilogram de carne pe zi e  un exces. Şi, în perioada Sărbătorilor, eu zic că sunt mulţi care mănâncă peste cantitatea aceasta. Aceste cure de slăbire, cure de detoxificare, cure de foame, cure de tot felul sunt o agresiune pentru organism. Organismul le percepe ca pe o ameninţare şi se apără. Şi te îngraşi mai mult decât înainte. Toată lumea aşa se îngraşă, prin cure de slăbire. Nu se îngraşă continuu“

Cât priveşte sucurile verzi – de spanac, de ţelină – care sunt la modă acum, ele sunt complet nefolositoare, apreciază prof.dr. Cristian Serafinceanu. „Nu fac rău, dar sunt absolut inutile. În primul rând, că sunt complet lipsite de valoare nutriţională. Nu au calorii, nu au fibre, au ceva minerale. E o chestie mai mult psihologică.“

 Ce se ascunde în pastilele de detoxificare

Pastilele de detoxificare din borcan intră şi ele în aceeaşi categorie. „Sunt nişte substanţe relativ inocente. Sunt aminoacizi, vitamine, minerale, nu prea au ce să facă rău pentru că organsimul nu le absoarbe. Organismul absoarbe din intestin doar ce are nevoie. De regulă, aşa cum le bagi, aşa le scoţi. Probioticele de care se discută foarte mult, teoretic, au un efect de normalizare a florei intestinale din intestinul gros. Acolo se află microbiomul. Nu ştim foarte multe despre el, dar din ce se ştie, pe un microbiom sănătos, adică cu o proporţie fiziologică a diferitelor tulpini bacteriene, au un efect favorabil. Te protejează de diverse tipuri de îmbolnăviri: de obezitate, de diabet. Nu prea au ce să strice, dar nici nu cred că ajută foarte mult“, adaugă universitarul.

Foarte important de ştiut este că anumite intervenţii menite să „detoxifice“ organismul pot fi chiar periculoase privind starea de sănătate, atrage atenţia dr. Mădălina Truică, medic specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice, de la Clinica Smart Nutrition. „În categoria acestor intervenţii putem include colonhidroterapia care poate distruge echilibrul florei intestinale, anumite suplimente care pot conţine ingrediente netestate privind siguranţa, eficienţa şi efectele adverse posibile, aportul mult crescut de sucuri sau lichide, în combinaţie cu laxativele care pot conduce la un dezechilibru hidroelectrolitic sau dietele mult prea restrictive care pot duce la apariţia unor deficite nutriţionale.“

Extremele sunt nocive pentru organism

Detoxificarea are loc în organism zi de zi, datorită sistemului de procese cu care a fost înzestrat corpul uman, conchide dr. Mihaela Posea. „Nu cred în minunea unui regim alimentar care să facă mai bine detoxificarea decât o face organismul uman. Cred însă, că reţeta unui organism sănătos este moderaţia şi că, dacă reuşim să nu avem excese alimentare în fiecare zi, să ne odihnim corespunzător şi să facem activitate fizică, vom duce o viaţă fără boli mult timp.“

Aici e o chestiune de psihologie, adaugă prof.dr. Cristian Serafinceanu. „Ideea că-ţi plăteşti păcatele – mănânci sarmale, cârnaţi, cozonaci, mai ştiu eu ce până nu mai poţi să stai în scaun şi apoi te mustră conştiinţa şi, timp de şapte zile, bei numai suc de spanac - e o prostie. După care, iar trei luni de zile poţi să mănânci, să bei. Cumpătarea trebuie să fie regulă. În fiecare zi trebuie să mănânci normal.“

În concluzie, singurul lucru care ajută este un stil de viaţă sănătos. „O alimentaţie echilibrată cu cel puţin trei mese pe zi în care combini şi legume cu fructe şi pâine şi cartofi şi carne şi brânză şi ouă. Alimentaţia omului e o chestie care s-a stabilit prin încercări de un milion de ani. Nu poţi să o schimbi tu de azi pe mâine să faci dieta cu muşeţel sau cu pătrunjel şi să rezolvi toată patologia“, adaugă universitarul.

La români prin tradiţie, Sărbătorile sunt o orgie alimentară. „Ştim toţi asta. Alimente şi băutură. Or, e o perioadă grea pentru organism. Mai faci şi şapte săptămâni de post înainte şi apoi treci în extrema cealaltă. În general, extremele şi variabilitatea asta a comportamentului alimentar sunt nocive pentru organism. Să mănânci de toate, dar cu măsură. Nu mănânci până nu mai poţi să respiri. Normal că apar apoi crize biliare şi hipertensive.“