De ce chiar şi carnea macră este nocivă pentru inimă

Carnea macră de porc sau de vită conţine o cantitate redusă de grăsimi şi de colesterol. Cu toate acestea, persoanele care mănâncă frecvent preparate din carne roşie, fie ea şi slabă, au un risc crescut de infarct şi de accident vascular cerebral. Oamenii de ştiinţă au descoperit care este explicaţia.

Oricât de slabă ar fi carnea de vită, tot ne pune în pericol inima şi vasele de sânge. De vină pentru modificările care au loc în sistemul cardiovascular în cazul consumului de carne roşie sunt bacteriile din flora intestinală, arată cel mai recent studiu pe această temă, realizat de oamenii de ştiinţă de la Cleveland Clinic din Ohio.

Mai exact, flora bacteriană transformă un compus din carnea roşie, carnitina, într-o substanţă care favorizează acumularea plăcilor de aterom (grăsime şi reziduuri care se întăresc şi rigidizează arterele) pe pereţii vaselor de sânge. În anumite situaţii, compoziţia bacteriană a florei intestinale ne influenţează sănătatea la fel ca elementele nutriţionale de pe eticheta alimentelor.

„Bacteriile pot transforma total anumite molecule din hrana noastră, iar aceste molecule rezultate pot avea un efect uriaş asupra proceselor metabolice“, explică Stanley Hazen, coautor al studiului american.

Carnea roşie dă peste cap metabolismul

Pentru a depista mecanismul prin care carnea roşie creşte riscul bolilor de inimă, dr. Hazen şi colegii săi au administrat l-carnitină, substanţa din carnea roşie, unui număr de 77 de voluntari, dintre care 26 erau ovo-lacto-vegetarieni sau vegani.

Testele de sânge au arătat că administrarea l-carnitinei creşte în sânge nivelul unei substanţe numite N-oxid de trimetilamină (TMAO), un compus care afectează dramatic metabolismul colesterolului şi încetineşte procesul de eliminare a colesterolului din sânge.

Diferenţe între carnivori şi vegetarieni

Chiar şi în cazul administrării de suplimente cu l-carnitină, vegetarienii au prezentat un nivel mai mic al compusului nociv TMAO în organism şi, deci, un risc mai mic de boli cardiovasculare decât carnivorii.

Explicaţia oferită de cercetătorii americani este tocmai diferenţa dintre tipurile de bacterii din flora intestinală a celor două categorii de persoane. Hazen susţine că un consum regulat de carne „încurajează“ dezvoltarea bacteriilor care transformă l-carnitina într-o substanţă nocivă pentru vasele de sânge.

Într-o cercetare suplimentară, specialiştii au realizat teste de sânge unui număr de 2.600 de persoane pentru a identifica riscul l-carnitinei asupra sistemului cardiovascular. Rezultatele au arătat că, într-adevăr, persoanele cu un nivel crescut de l-carnitină, dar şi de TMAO prezintă cel mai mare risc de boli de inimă.