De ce e bine să mâncăm seminţe de floarea-soarelui

Energizează şi ne ajută să facem faţă zilelor încărcate. În plus, ne feresc de invazia toxinelor şi agresiunea virusurilor, dar şi a bacteriilor. Şi acestea sunt doar o parte din beneficiile seminţelor de floarea-soarelui.

Intrate într-un con de umbră din cauza prostului obicei al scuipatului cojilor în locurile publice, seminţe de floare-soarelui sunt, de fapt, un aliment foarte valoros. Atunci când sunt consumate, în mod civilizat desigur, fără a fi prăjite, acestea fac organismul să meargă ca uns.

Pentru că sunt o sursă importantă de vitamina E, micile seminţe neutralizează radicalii liberi din organism, îmbunătăţesc vederea şi joacă un rol-cheie în reducerea simptomelor asociate artritei şi astmului. 

Conform National Sunflower Association, 30 de grame de floarea-soarelui furnizează 75% din necesarul zilnic recomandat de vitamina E. O veste extraordinară, având în vedere că, potrivit Centrului Medical de la Universitatea din Maryland (SUA), persoanele care consumă alimente bogate în vitamina E au un risc mai scăzut de a face boli de inimă.

De asemenea, datorită seleniului conţinut, ele participă la regenerarea celulelor, activarea hormonilor tiroidieni, menţinerea elasticităţii ţesuturilor şi la combaterea efectului substanţelor cancerigene.

Pe de altă parte, concentraţia mare de magneziu le recomandă pentru normalizarea tensiunii arteriale, reducerea riscului de apariţia a infarctului, precum şi pentru combaterea eficientă a stresului şi a migrenelor supărătoare.

Şi beneficiile lor nu se opresc aici. Pentru că au în componenţă cantităţi considerabile de vitamine din complexul B, fosfor, cupru, zinc, dar şi calciu, ele contribuie la apărarea naturală a organismului, ajutându-ne în lupta cu bolile de sezon.

Idei de consum

Putem ascunde câteva seminţe în pâinea proaspăt feliată de la micul dejun. La fel de bine le putem adăuga în cerealele cu lapte sau iaurt, pe care le avem în meniu dimineaţa sau la prânz. Le mai putem strecura în salate sau le putem ronţăi ca atare, pe post de gustare, între mese.