Dietă şi Fitness

articolul anterior articolul urmator

Dr. Nicolae Mircea Panduru: „Obezitatea şi diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecţia cu SARS CoV-2, cât şi pentru evoluţia severă a COVID-19“

0
22 Jan 2021 10:05:20
Autor: ADH

Dr. Nicolae Mircea Panduru spune că obezitatea şi diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecţia cu SARS CoV-2, cât şi pentru evoluţia severă a COVID-19. Aceste două afecţiuni par a fi în strânsă legătură cu deficitul de vitamina D.

Obezitatea şi diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecţia cu SARS CoV-2, cât şi pentru evoluţia severă a COVID-19, spune dr. Nicolae Mircea Panduru, specialist în diabet şi nutriţie în cadrul clinicii MedLife. Conform specialistului, folosirea scorurilor de risc ajută la depistarea persoanelor cu risc crescut de infecţie şi evoluţie severă în proporţie de 70-80%, înainte de infecţie sau deteriorarea stării clinice.

Pandemiile de obezitate şi diabet zaharat

Medicul Nicolae Mircea Panduru atrage atenţia şi asupra faptului că obezitatea este, la rândul ei, o pandemie cronică. Cele mai afectate zone sunt Europa, Rusia, America de Nord şi America de Sud, cât şi Orientul Mijlociu. Specialistul susţine că „pandemia” de obezitate a evoluat foarte mult în ultimii 30-40 de ani.

Mai mult, la nivelul global, omenirea se confruntă şi cu o pandemie de diabet zaharat. În ceea ce priveşte România, studiile arată ca 1 din 9 persoane suferă de diabet, mai exact, 11% din populaţie. „Predicţiile făcute în 2007 pentru 2025 au fost deja depăşite în 2016, în ceea ce priveşte diabetul zaharat la nivel mondial. În clipa de faţă, pentru fiecare pacient cu diabet zaharat diagnosticat, mai există încă unul nediagnosticat”, spune medicul.

Pandemia de COVID-19

La începutul anului 2020 s-a conturat o nouă pandemie, de data aceasta una infecţioasă. Dr. Nicolae Mircea Panduru atrage atenţia asupra faptului că harta acestei pandemii corespunde cu aceleaşi zone unde obezitatea şi diabetul zaharat sunt problematice în rândul populaţiei: America de Nord, America de Sud, Rusia, Europa şi Orientul Mijlociu.

Există afectare pulmonară comună?

Specialistul în diabet şi nutriţie explică legătura periculoasă între aceste trei pandemii. „Virusul SARS CoV-2 vine la pacienţii bolnavi de diabet şi obezitate pe un plămân deja afectat”, spune doctorul.

În cazul persoanelor care suferă de obezitate, mecanismele funcţionale respiratorii sunt afectate şi presiunea intra-abdominală crescută duce la ascensionarea diafragmei şi la suprasolicitarea muşchilor respiratorii şi, în timp, la scăderea acestor muşchi. Aşa cum spune medicul Mircea Panduru, aceste modificări se traduc în scăderea capacităţii funcţionale şi capacităţii vitale pulmonare.

„La pacientul obez şi diabetic apare şi neuropatia autonomă pulmonară, care se manifestă şi prin disfuncţie simpatică şi parasimpatică, dar afectează şi modificarea calibrului căilor aeriene. În plus, apare un răspuns ventilator deficitar la hipoxie. Toate acestea favorizează infecţia şi, ca să punem cireaşa pe tort, în diabetul zaharat poate să apară şi neuropatia nervului frenic care accentuează şi mai mult disfuncţia pulmonară. Chiar dacă este puţin cunoscută această complicaţie pulmonară în diabetul zaharat şi chiar dacă există afectare pulmonară în obezitate, aş vrea să subliniez faptul că pacientul cu diabet şi obezitate nu este numai un pacient cu afectare pulmonară”, precizează specialistul în diabet şi nutriţie. Pacientul cu diabet şi obezitate suferă de o afectare multiorganică, deoarece, aşa cum menţionează medicul, în corpul acestuia, aproape nu există niciun organ neafectat.

Riscul de infecţie/evoluţie severă COVID-19

Comorbidităţile de tipul obezităţii şi diabetului intră în calculul riscului de infecţie cu SARS CoV-2. Sunt peste 145 de modele de predicţie ale infecţiei, iar peste 50 de modele prognostice au fost deja publicate (progresie severă, mortalitate, admisia în ATI, intubare, durata spitalizării).

Obezitatea creşte riscul de infectare cu SARS CoV-2, după contact, cu 25-40%, în funcţie de magnitudinea obezităţii şi de scorul folosit. Aşa cum spune medicul, între indicele de masă corporală şi riscul de infecţie cu noul coronavirus există o relaţie în formă de J. Adică, după ce indicele de masă corporală depăşeşte 30-39 de kilograme pe metru pătrat, riscul se plafonează.

Într-un scor calculat de medicii specialişti din cadrul MedLife, cu ajutorul aplicaţiei CovidSAFE, scorul creat de aceştia arată că obezitatea poate creşte riscul de infecţie cu 6-33%, în funcţie de ceilalţi parametri ai scorului şi de magnitudinea obezităţii.

Dacă vorbim despre diabetul zaharat, studiile arată că această boală, cu sau fără complicaţii, este cea mai importantă comorbiditate care influenţează riscul de infecţie cu SARS CoV-2, după infarctul miocardic. Doctor Nicolae Mircea Panduru arată cum studiile spun că această boală este chiar mai importantă, în cazul COVID 19, decât boala pulmonară obstructivă. În cazul scorurilor de risc calculate de specialiştii MedLife pentru infecţia cu noul coronavirus, diabetul creşte riscul cu 5-35%, în funcţie de controlul glicemic, complicaţii şi comorbidităţi.

„Toate aceste scoruri reuşesc să identifice undeva între 73 şi 81% dintre pacienţii care urmează să se infecteze cu SARS CoV-2”, mai spune specialistul.

Obezitatea nu afectează doar riscul de infecţie, ci şi riscul de evoluţie severă a bolii COVID-19. Într-o meta-analiză pe şase studii care a cuprins peste 3200 de pacienţi, obezitatea a fost asociată cu o creştere a riscului de internare în terapie intensivă cu 21%. Mai mult, obezitatea a fost asociată cu o creştere de 105% a riscului de ventilaţie mecanică. Acest risc s-a menţinut indiferent de grupa de vârstă, fie că e vorba de tineri, fie că e vorba de persoanele în vârstă.

Şi diabetul zaharat influenţează riscul de infecţie severă cu COVID-19. Într-o meta-analiză care a cuprins peste 28 de studii şi peste 7000 de pacienţi, s-a raportat că peste 78% dintre pacienţii investigaţi, infectaţi cu noul coronavirus, au avut un curs clinic bun şi doar 20% dintre ei au prezentat un curs clinic sever (admiterea la terapie intensivă, sindromul de detresă respiratorie sau necesitatea de ventilaţie mecanică). Diabetul este pe locul cinci între cei mai importanţi factori de risc.

Specialistul mai spune că nu doar diabetul este important în acest context, ci şi calitatea controlului glicemic, adică hemoglobina glicozilată. În studiile publicate pe seama acestui subiect, se arată că pentru fiecare creştere de 1% a hemoglobinei glicozilate înainte de infecţia cu virusul SARS CoV-2, riscul de evoluţie severă a bolii a crescut de 1.3 până la 1.6 ori.

Deficitul vitaminei D asociat cu obezitatea, diabetul şi COVID-19

„Un alt element care leagă obezitatea, diabetul şi SARS CoV-2 este deficitul de vitamina D. Într-o meta-analiză care a cuprins peste 8176 de pacienţi COVID, prevalenţa deficitului de vitamina D a fost de 39%. Mai mult, concentraţia vitaminei D sub 50 de nanomoli pe litru a crescut riscul de infecţie cu 21%.

În plus, atunci când s-a analizat concentraţia vitaminei D sub şi peste 75 de nanomoli pe litru, numărul de internări în terapie intensivă şi numărul de pacienţi decedaţi a crescut de 1.8 ori”, spune doctor Nicolae Mircea Panduru.

Specialistul atrage atenţia şi asupra faptului că boala COVID-19 conduce la creşterea glicemiei pe perioada bolii. În cazul unui studiu realizat în Elveţia (o meta-analiză pe trei studii, deoarece studiile care analizează modul în care COVID-19 afectează glicemia sunt foarte puţine), se arată cum glicemia, pe perioada infecţiei cu SARS CoV-2 creşte în medie, la pacienţii cu severitate mare a boli, aproximativ cu 40 de miligrame de decilitri.

De asemenea, hemoglobina glicozilată creşte şi ea până la 0.5%, însă diferenţa nu s-a dovedit a fi semnificativă statistic. Acest lucru se întâmplă, aşa cum spune medicul specialist în diabet, deoarece durata bolii este scurtă, 14-21 de zile, iar hemoglobina glicozilată reflectă media glicemiei pe trei luni.

Tratamentul diabetului zaharat la pacienţii COVID-19

Unul dintre puţinele studii realizate pe acest subiect a împărţit pacienţii infectaţi în două grupuri, unii cu un control glicemic bun, undeva la 115 mg/dl, şi un al doilea grup, cu un control glicemic mai relaxat, cu o medie de 196 mg/dl. În momentul în care s-au comparat aceste două grupuri s-a observat cum pacienţii cu un control bun al glicemiei au avut o scădere a riscului de evoluţie severă a bolii de 87%.

Pentru a obţine un control glicemic bun, medicul Nicolae Mircea Panduru spune că antidiabeticele orale sunt eficiente, iar Metforminul este cap de listă în rândul acestor medicamente. „Singura meta-analiză pe care o avem în legătură cu tratamentul cu Metformin la pacienţii cu COVID-19 ne arată că acest medicament scade riscul de evoluţie severă (cât şi rata mortalităţii) cu 46%”, explică el.

Există şi alte antidiabetice orale care sunt sigure, după cum menţionează medicul specialist, în tratamentul pacienţilor cu COVID-19. Spre exemplu, el vorbeşte despre un studiu retrospectiv din Italia care a demonstrat că inhibitorii dipeptidil peptidazei 4 (DPP-4i) sunt siguri în cazul acestor pacienţi. Acest studiu a împărţit subiecţii în pacienţi cu diabet zaharat fără COVID, pacienţi infectaţi cu SARS CoV-2, pacienţii spitalizaţi şi pacienţii care au avut o pneumonie severă. Rezultatele au arătat că numărul pacienţilor trataţi cu inhibitori DPP-4i a fost aproximativ egal, în toate cele patru grupuri, ceea ce a demonstrat faptul că nu există o legătură imediată între tratamentul cu aceste medicamente şi riscul de evoluţie severă.

„O altă clasă de medicamente care a fost comparată cu DPP-4i a fost clasa inhibitorilor co-transportorului-2 al sodiului şi glucozei (SGLT2) care s-au dovedit a fi la fel de siguri, în cazul pacienţilor cu COVID-19, precum inhibitorii DDP-4i. Mai mult, la pacienţii cu diabet zaharat ar trebui să vorbim şi despre tratamentul tensiunii arteriale şi peste 80% dintre pacienţii cu diabet zaharat sunt trataţi cu o clasă specială de medicamente care inhibă sau blochează sistemul angiotensinei. Acest grup mare de medicamente conţine două clase de medicamente: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi blocanţii de receptori ai angiotensinei şi COVID-19. Ambele clase de medicamente sunt sigure în ceea ce priveşte mortalitatea, dar blocanţii de receptori ai angiotensinei au risc ceva mai mare de admitere în terapie intensivă”, spune medicul.

Concluzii

În ceea ce priveşte concluziile, specialistul Mircea Panduru spune că obezitatea şi diabetul zaharat cresc riscul atât pentru infecţia cu SARS CoV-2, cât şi pentru evoluţia severă a COVID-19. Folosirea scorurilor de risc ajută la depistarea persoanelor cu risc crescut de infecţie şi evoluţie severă în proporţie de 70-80%, înainte de infecţie sau deteriorarea stării clinice.

Mai mult, controlul glicemiei conduce la scăderea riscului de infecţie şi progresie severă a COVID-19, iar Metforminul, DDPi şi SGLT-2i sunt medicamente sigure la pacienţii COVID.

„Trebuie avut în vedere şi faptul că concentraţiile sub un anumit nivel ale vitaminei D au fost asociate cu creşterea riscului de infecţie şi a progresiei severe a bolii, însă nu există îndeajuns de multe date privind terapia cu vitamina D la aceşti pacienţi.“ 

-------

campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranţă, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toţi pacienţii din clinicile şi spitalele noastre sunt protejaţi şi trataţi. Am pus la dispoziţia pacienţilor servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.

Articol susţinut de MedLife

Modifică Setările