Experţii britanici afirmă că răspândirea globală a bolilor autoimune se datorează „dietei occidentale” bogate în alimente de tip fast-food

Foto: Unsplash.com

Numărul de cazuri de boli autoimune creşte în ţările în care în trecut nu au fost observate niciodată astfel de boli. Iar adoptarea dietelor în ”stil occidental” prin consumul de alimente de tip fast-food,  este un factor important care a contribuit la creşterea predispoziţiei la unele persoane pentru bolile autoimune, conform unor cercetări realizate de experţii britanici.

Doi experţi, pe nume James Lee şi Carola Vinuesa, de la Institutului Francis Crick din Londra, au înfiinţat grupuri de cercetare separate pentru a ajuta la identificarea cauzelor exacte ale bolilor autoimune.

 „Numărul de cazuri de boli autoimune a început să crească în urmă cu aproximativ 40 de ani în vest”, a spus Lee pentru Observer. „Cu toate acestea, acum vedem că unele apar în ţări care nu au avut niciodată astfel de boli înainte”, conform The Guardian.

De exemplu, cea mai mare creştere recentă a cazurilor de boli inflamatorii intestinale a avut loc în Orientul Mijlociu şi Asia de Est. „Înainte de asta cu greu văzuseră boala.” 

Bolile autoimune variază de la diabet de tip 1 la artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale şi scleroză multiplă. În fiecare caz, sistemul imunitar atacă ţesutul sănătos în loc de agenţi infecţioşi. 

Numai în Marea Britanie, cel puţin 4 milioane de oameni au dezvoltat astfel de afecţiuni, unele persoane suferind mai chiar de mai multe boli. Pe plan internaţional, se estimează acum o creştere între 3% şi 9% pe an al bolilor autoimune. Majoritatea oamenilor de ştiinţă cred că factorii de mediu joacă un rol cheie în această creştere. 

„Genetica umană nu s-a modificat în ultimele decenii”, a spus Lee. „Deci, ceva trebuie să se fi schimbat în lumea exterioară într-un mod care creşte predispoziţia noastră la boli autoimune.” 

Această idee a fost susţinută şi de cercetătoarea Vinuesa. Ea a subliniat că un factor determinant au fost schimbările de alimentaţie care au avut loc pe măsură ce tot mai multe ţări adoptau diete în ”stil occidental” şi oamenii cumpărau mai mult fast-food. 

„Din produsele fast-food lipsesc anumite ingrediente importante, cum ar fi fibrele, iar dovezile sugerează că această modificare afectează microbiomul unei persoane – colecţia de micro-organisme pe care o avem în intestin şi care joacă un rol cheie în controlul diferitelor funcţii ale corpului”, a spus Vinuesa. 

„Aceste schimbări în microbiomul nostru declanşează apoi boli autoimune, au fost descoperite peste 100 de tipuri.” 

Cei doi oameni de ştiinţă au subliniat că susceptibilităţile individuale au fost implicate în contractarea unor astfel de boli, afecţiuni care includ şi boala celiacă, precum şi lupusul, care declanşează inflamaţii şi umflături şi poate provoca leziuni diferitelor organe, inclusiv inimii.

„Dacă nu ai o anumită susceptibilitate genetică, nu vei avea neapărat o boală autoimună, indiferent de câte Big Mac-uri mănânci”, a spus Vinuesa. „Nu putem face multe pentru a opri răspândirea globală a francizelor fast-food. Deci, în schimb, încercăm să înţelegem mecanismele genetice fundamentale care stau la baza bolilor autoimune şi îi fac pe unii oameni susceptibili, dar pe alţii nu. Vrem să abordăm problema la acel nivel”, a mai afirmat ea.

Această sarcină este posibilă datorită dezvoltării tehnicilor care permit acum oamenilor de ştiinţă să identifice mici diferenţe de ADN între un număr mare de indivizi. În acest fel, este posibil să se identifice modele genetice comune în rândul celor care suferă de o boală autoimună. 

„Până de curând, pur şi simplu nu aveam instrumentele pentru a face asta, dar acum avem această putere incredibilă de a secvenţiona ADN-ul pe scară largă şi asta a schimbat totul”, a spus Lee. „Când am început să fac cercetări, ştiam aproximativ şase variante de ADN care erau implicate în declanşarea bolii inflamatorii intestinale. Acum ştim despre mai mult de 250.(...) Dacă te uiţi la unele boli autoimune – de exemplu, lupusul – a devenit clar că există multe versiuni diferite ale acestora, care pot fi cauzate de diferite căi genetice”, a spus Vinuesa. „Şi asta are o consecinţă atunci când încerci să găseşti tratamentul potrivit. 

„Avem o mulţime de terapii noi potenţial utile care sunt dezvoltate tot timpul, dar nu ştim căror pacienţi să le administrăm, pentru că acum realizăm că nu ştim exact ce versiune a bolii au. Şi acesta este acum un obiectiv cheie pentru cercetarea autoimună. Trebuie să învăţăm cum să grupăm şi să stratificăm pacienţii, astfel încât să le putem oferi terapia potrivită.”

Lee a subliniat, de asemenea, că se observă o creştere a cazurilor de boli autoimune în întreaga lume, ceea ce înseamnă că noi tratamente şi medicamente sunt acum necesare mai mult ca niciodată.

„În prezent, nu există remedii pentru bolile autoimune, care de obicei se dezvoltă la tineri – în timp ce aceştia încearcă să-şi termine studiile, să obţină primul loc de muncă şi să întemeieze familii”, a spus el.

„Asta înseamnă că un număr tot mai mare de oameni sunt nevoiţi să suporte intervenţii chirurgicale, sau să îşi facă injecţii regulate pentru tot restul vieţii. Un scenariu sumbru pentru pacienţi şi o presiune masivă asupra serviciilor de sănătate. De aici nevoia urgentă de a găsi tratamente noi, eficiente”, a conchis expertul.