Dietă şi Fitness

articolul anterior articolul urmator

Greşelile din dietă care duc la cancer de colon

6
9 Mar 2019 21:26:49
Autor: Daniela Serb
Stilul de viaţă şi alimentaţia sunt responsabile de o pătrime din cazurile noi de cancer
Stilul de viaţă şi alimentaţia sunt responsabile de o pătrime din cazurile noi de cancer

LEGĂTURĂ Stilul de viaţă, în general, şi alimentaţia, în special, sunt responsabile de un sfert până la o treime din cazurile noi de cancer. Factorii de risc legaţi de stilul de viaţă sunt reprezentaţi de alimentaţia deficitară atât calitativ, cât şi cantitativ, de sedentarism, de obezitate, de fumat şi de consumul de alcool.

Când spunem generic cancer, de fapt, nu denumim o singură boală, ci peste o sută de tipuri de afecţiuni, spune dr. Elena Tănase, medic specialist de medicină internă, consultant de nutriţie la Clinica DigestMed. De ce apare cancerul? „Cercetările arată faptul că până la 10% din cazuri sunt din cauza moştenirii unor gene modificate. Restul cazurilor sunt consecinţa factorilor de mediu. Fizici – de exemplu expunerea la diverse tipuri de radiaţii, chimici – precum expunerea la azbest, aflatoxine care vin din alimente mucegăite, diverse pesticide – şi  biologici – expunerea la anumite virusuri.“

În funcţie de terenul pe care acţionează, de durata şi de cantitatea expunerii, aceşti factori vor determina apariţia unor gene alterate, numite oncogene, responsabile de apariţia, creşterea şi diseminarea celulelor canceroase. „Procesul este însă unul de durată, se poate întinde pe ani mulţi, ceea ce dă o fereastră de timp, uneori generoasă, în care pot acţiona factorii de protecţie“, adaugă dr. Elena Tănase.

Despre calitatea reziduurilor alimentare

Potrivit medicului, cercetările arată faptul că stilul de viaţă, în general, şi alimentaţia, în special, sunt responsabile de o pătrime până la o treime din cazurile noi de cancer. Printre acestea se numără şi cancerul colorectal. „Factorii de risc legaţi de stilul de viaţă sunt reprezentaţi de alimentaţia deficitară, atât calitativ, cât şi cantitativ, de inactivitate, de suprapondere/obezitate, de fumat şi de consumul de alcool. În ceea ce priveşte alimentaţia şi riscul de apariţie a cancerului colorectal, deşi există dovezi că anumite alimente cresc acest risc, iar altele reprezintă un factor de protecţie, este mai important să privim dieta în ansamblu. Cu alte cuvinte, nu este suficient să eliminăm un anume aliment, trebuie global alimentaţia să fie una sănătoasă“, mai spune medicul specialist de medicină internă.

Potrivit dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog, există numeroase studii pe animale şi studii epidemiologice, observaţionale şi caz-control în diverse populaţii, care susţin rolul protectiv sau favorizant al anumitor factori de dietă.

„Totuşi, studiile prospective bine organizate au eşuat de cele mai multe ori în a stabili un risc sau un beneficiu statistic semnificativ. Care ar fi explicaţiile? De obicei, aceste studii prospective monitorizează pacienţii cu polipi de colon pentru a stabili o relaţie între dieta urmată şi recidiva polipilor. Dar poate că există un punct fără întoarcere, în care schimbările de dietă nu mai pot contracara modificările produse până atunci ca urmare a stilului nostru de viaţă, modificări care promovează creşterea şi proliferarea necontrolată şi anormală a celulelor din colon“, afirmă dr. Ciupercă.

În plus, alimentele au o compoziţie complexă, este necesară evaluarea fiecărui factor asociat din dietă pentru a avea un rezultat concludent. „Să nu uităm că intestinul gros, compus din colon şi rect, este în contact permanent şi prelungit cu reziduurile alimentare modificate de bacteriile intestinale. În funcţie de dietă şi de flora intestinală, aceste reziduuri alimentare pot avea efect mutagen şi carcinogen asupra colonului“, adaugă medicul primar gastroenterolog.

Cum au ajuns carnea roşie şi procesată pe „lista neagră“

În „World Cancer Report 2014“, se precizează că un consum crescut de carne roşie şi de carne procesată se asociază cu un risc mare de apariţie a cancerului colorectal, potrivit dr. Tănase. Tot în acest raport se precizează că obezitatea se asociază cu un risc mai mare de cancer de esofag, de pancreas şi de colon, referindu-ne doar la cele digestive.

„Prin carne roşie înţelegem, în general, carnea de porc, de vită, de oaie. Carnea procesată cuprinde produsele obţinute prin prelucrarea industrială a cărnurilor: cârnaţi, tobă, pate, diverse tipuri de mezeluri. Nu înţelegem prin carne procesată bucata de carne pe care o cumpărăm ca atare şi ulterior o preparăm în gospodăria proprie“, precizează dr. Tănase.

Mecanismele prin care consumul acestor produse este asociat cu risc mai mare de a dezvolta cancer de colon sunt legate, în primul rând, de structura chimică, precum şi de produşii care rezultă în mod normal din digestia proteinelor. „Este valabil atât pentru carnea proaspătă, cât şi pentru cea procesată. În al doilea rând, este vorba de modul de preparare termică, precum şi de modul de conservare, valabil pentru cele procesate şi ne referim la procesul de afumare şi adăugare de conservanţi.“

Doza face otrava

Degradarea prin procesele digestive a proteinelor prezente atât în carnea proaspătă, cât şi în cea procesată, duce la eliberarea aminoacizilor. „Cei care ajung la nivelul colonului se vor transforma în amine biogene – de exemplu putresceina, cadaverina, histamina. O parte dintre ele vor reacţiona mai departe cu oxidul nitric prezent la acest nivel, rezultând nitrozamide, cunoscute ca fiind carcinogenetice. Efectul nociv este dependent de doză, acesta fiind motivul pentru care există limitare cantitativă a consumului unor astfel de produse“, subliniază dr. Tănase.

Aceste reacţii pot fi reduse cantitativ dacă la masa respectivă se consumă şi alimente care sunt bogate în antioxidanţi cum ar fi vitamina C, precum şi în fitonutrienţi – adică legume şi fructe, adaugă medicul specialist. „Studiile arată că efectul nociv al cărnurilor roşii apare şi din cauza fierului heminic, prezent în cantitate mai mare în carnea roşie faţă de alte tipuri de cărnuri. În ceea ce priveşte prepararea termică, pregătirea cărnurilor la grătarul cu cărbuni sau la flacăra deschisă la peste 200 de grade Celsius se asociază cu generarea de hidrocarburi aromatice policiclice şi amine heterociclice, cunoscute ca fiind mutagene şi cancerigene.“

Concentraţia acestor produşi toxici este în funcţie de metodă. „Cea mai mare cantitate apare la grătarul cu cărbuni, apoi prin prepararea la flacăra de la aragaz, apoi la grilul din cuptor. Important de precizat este că hidrocarburile aromatice apar şi prin afumarea cărnurilor. În ceea ce priveşte provenienţa cărnii, gătită în acelaşi mod, carnea de vită va dezvolta concentraţii superioare celei de pasăre“, adaugă dr. Tănase.

Cum acţionează nitriţii la nivelul colonului

În sfârşit, carnea este un mediu foarte bun de înmulţire a bacteriilor, ceea ce duce la alterarea acesteia într-un timp foarte scurt. „Pentru a prelungi valabilitatea produselor din carne procesată este obligatorie adăugarea conservanţilor – din cauza normelor de siguranţă alimentară. Iar când vorbim despre cărnuri, vorbim, în special, despre adăugarea de nitraţi sau nitriţi. Ajunşi la nivelul colonului, aceşti nitriţi vor reacţiona cu diverse substraturi, dând naştere unor compuşi cunoscuţi carcinogenetici – respectiv nitrozamide, nitrozamine.“

Potrivit dr. Tănase, trebuie precizat faptul că sursa alimentară de nitrat/nitrit nu este reprezentată numai de produsele din carne procesată. „Nitraţi sunt şi în legume, fructe, apă, într-o cantitate proporţională cu nivelul de fertilizatori pe bază de azot folosiţi. Însă acestea din urmă ne aduc o multitudine de beneficii: minerale, vitamine, fitonutrienţi, fibre, pe când produsele procesate nu au decât «beneficiul» gustului plăcut.“

De carnea procesată organismul nu are nevoie, în schimb carnea roşie aduce o multitudine de beneficii. „Carnea roşie este sursă de proteine de bună calitate, de fier şi de zinc cu biodisponibilitate crescută, de vitamine din grupul B. Ca să ne bucurăm însă numai de efectul benefic, limităm consumul la una-maximum două porţii pe săptămână, poate şi mai puţin. În plus, trebuie să încercăm pe cât posibil să o asociem cu surse de fibre şi antioxidanţi – produse din cereale integrale, legume. Şi vom prefera metode de preparare gen fierbere, înăbuşire, coacere.“

Grăsimile saturate trebuie evitate

În ceea ce priveşte consumul de grăsimi şi riscul de cancer colorectal, trebuie făcută distincţia între grăsimile saturate, care predomină în carne şi în produsele derivate, şi cele nesaturate, sursa fiind peştele şi oleaginoasele. Potrivit dr. Tănase, excesul celor saturate se asociază cu un risc mai mare de cancer colorectal, în timp ce consumul celor nesaturate, în special omega 3, are un efect protector.

„Trebuie subliniată importanţa consumului grăsimilor nesaturate omega 3 – peşte gras, seminţe de in, nuci, anumite tipuri de alge, raportată la consumul grăsimilor nesaturate bogate în omega 6, ca uleiul de floarea soarelui. Consumul în favoarea omega 3 versus omega 6 scade inflamaţia, cu potenţial semnificativ de reducere a riscului de cancer colorectal.“

Cum îşi exercită grăsimile saturate acţiunea nocivă explică, la rândul ei, dr. Elena Ciupercă: „Ele duc la sinteza crescută în ficat de colesterol şi acizi biliari. Aceştia ajung în colon şi sunt transformaţi de către bacteriile intestinale în acizi biliari secundari şi metaboliţi de colesterol cu efect proinflamator şi proliferativ pentru mucoasa colonică. În plus, dieta bogată în grăsimi creşte acţiunea unor enzime produse de către bacteriile din colon care transformă compuşii alimentari în substanţe carcinogene.“

Tot la capitolul riscuri se încadrează şi fumatul şi consumul de alcool, factori care se asociază, printre altele, cu un risc crescut de cancer de colon, în special la bărbaţi.

De unde ne luăm cele mai bune fibre

Potrivit medicului gastroenterolog Elena Ciupercă, numeroase studii susţin efectul protectiv al fibrelor alimentare împotriva cancerului de colon. „Totuşi, studiile care iau în considerare şi ceilalţi nutrienţi şi micronutrienţi din fructe şi legume nu demonstrează un beneficiu doar al fibrelor în reducerea riscului de cancer de colon.“

Per total, dieta bogată în legume, fructe şi cereale integrale este asociată cu o scădere a riscului de cancer de colon. „Mecanismele presupuse ale acestui efect benefic vizează creşterea volumului reziduurilor din colon, cu diluarea agenţilor nocivi carcinogeni; accelerarea tranzitului, cu scurtarea contactului agenţilor nocivi cu mucoasa colonică; legarea substanţelor carcinogene. În plus, celuloza şi hemiceluloza scad activitatea enzimelor bacteriilor intestinale şi scad astfel producţia de agenţi carcinogeni.“

Dr. Tănase recomandă ca, în fiecare zi, să existe un aport de fibre de 14 grame/1.000 de calorii. „Acest lucru se realizează dacă zilnic există un aport de două căni şi jumătate de legume variate – în ciorbe, crude în salate sau ca atare, diverse mâncăruri pe bază de legume, unul-două  fructe pe zi, iar produsele din cereale rafinate se înlocuiesc măcar pe jumătate cu produse din cereale integrale.“

Orezul integral previne polipii colonici

În ceea ce priveşte consumul de produse din cereale integrale, o atenţie aparte merită consumul de orez integral, mai spune medicul specialist în medicină internă. „Se pare că tărâţa de orez are în structura sa un complex de componente bioactive care acţionează ca un factor protector. Există un studiu care arată că dacă se consumă măcar o porţie de orez integral pe săptămână, riscul de apariţie a polipilor colonici – leziune precanceroasă – scade cu 40%“, adaugă dr. Tănase.

Calciul, implicat în reglarea multiplicării celulelor

Calciul are numeroase efecte biologice care scad riscul de cancer de colon, incluzând efecte pe ciclul de viaţă al celulelor din colon şi efecte asupra diverselor enzime cu rol regulator, adaugă dr. Elena Ciupercă. „La nivelul intestinului, există receptori pentru calciu care sunt implicaţi în reglarea diferenţierii şi multiplicării celulelor din colon. Calciul, de asemenea, leagă sau precipită diverse substanţe cu efect nociv din intestin, anulând astfel acţiunea lor asupra mucoasei colonice“, explică dr. Ciupercă întregul mecanism.  

Vitamina D influenţeză peste 200 de gene implicate în reglarea ciclului de viaţă al celulelor, în repararea ADN-ului, în inflamaţie, în funcţia imună, semnalizarea factorilor de creştere, în protecţia împotriva factorilor oxidanţi şi agresivi. Alţi micronutrienţi cu posibil efect protector sunt sărurile de seleniu, vitamina E, acidul folic, cu rol în sinteza şi menţinerea integrităţii ADN-ului.

„Chiar dacă nu este un factor de dietă, trebuie menţionat şi exerciţiul fizic. Activitatea fizică moderată efectuată regulat scade riscul de polipi şi de cancer de colon, în special la bărbaţi. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer de colon, atât la femei, cât şi la bărbaţi. În apariţia obezităţii contează şi aportul energetic total, nu doar cel de grăsimi sau de dulciuri, precum şi sedentarismul“, atrage atenţia medicul primar gastroenterolog.

Sfaturi practice:

Evitaţi consumul de mezeluri (carne roşie procesată).

Limitaţi aportul de carne roşie săptămânal la una-două porţii – aproximativ 100 de grame/porţie, în funcţie de necesarul caloric al fiecăruia

Atunci când, din varii motive – poftă, aniversare – mâncaţi preparate din carne procesată, cum sunt mezeluri, cârnaţi, mici, sau carne prelucrată termic printr-o metodă gen grătar cu cărbuni sau prăjire, nu depăşiţi o porţie şi întotdeauna asociaţi cu aport suficient de fibre: cu o salată sau o garnitură din legume (nu cartofi prăjiţi).

Consumul de legume şi de produse din cereale integrale trebuie să fie zilnic şi cel puţin o dată pe săptămână consumaţi o porţie de orez integral.

Evitaţi fumatul şi consumul excesiv de alcool.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Realist
10.03.2019, 04:51:58

Articol FOARTE bun - explicit, documentat, din sursa autorizata - felicitari autoarei si multumiri doctorului ! Imi permit sa rezum si eu: - cancerul de colon, forma a bolii foarte des intalnita (probabil din cauza alimentatiei moderne); - persoanele care au avut cazuri in familie, trebuie sa-si faca testei preventive (cea mai precisa este colonoscopia, dar exista si altele mai putin invazive), mai ales cele cu rude care au si diagnosticul de polipoza intestinala; - evitati alimentele carcinogene: carne procesata, carne grasa, carne rosie, prajeli de toate tipurile, afumaturi; - daca mancati totusi, compensati/asociati la acea masa cu legume ! - urmariti semnalele de rau augur: constipatii alternate de scaune apoase, sangerari in scaun, etc - esential: mancati mai putin si faceti apoi miscare (plimbarea e cea mai buna) ! Omul nu a fost proiectat sa se indoape si apoi sa zaca pe un scaun la birou - tranzitul intestinal se bazeaza si pe activitatea fizica.

+7 (7 voturi)
Alfa Omega
10.03.2019, 11:14:49

Si apoi carnea de pui este plina de antibiotic si ingrasaminte furajere de fapt chimie pura si resturi de oase, care fac ca un puii sa creasca ca in povesti pt ca in scurt timp sa fie gata de taiere ! La copii mici carnea de pui este otrava in schimb adulti o considera sfanta ca doar este carne alba ce mai ! La fel si anumite specii de peste dupa ce aduna toate otravurile din cele mai poluate marii aterizeaza pe masa noastra si sunt socotiti o delicatesa ! La fel exista o lista de 8-9 alimente care reincalzite devin toxice si genereaza chiar nitritii amintiti in articol acestea sunt ; ciupercile , spanacul,cartofii, carnea de pui , telina ,sfecla , morcovii si ouale , dupa unii cercetatori al 9 aliment ar fi porumbul ! In incheiere recomandarea mea este simpla ; NU sariti peste micul dejun si pranz si mancati taraneste, mamaliga, ceapa ,usturoi, branza proaspata,oua, legume si fructe traditionale romanesti nu va aruncati pe cele din import pt ca sunt venite prea de departe sa nu fie improspatate cu chimicale !

+4 (4 voturi)
Sorin Ionascu
10.03.2019, 17:29:10

Foarte relative recomandarile. Am vazut destule cazuri de cancer de colon la vegetarieni si chiar vegani, nefumatori, nebautori s.a.m.d. Se pare ca mai mult decat alimentele conteaza stilul de viata si perspectiva emotionala asupra ei. Gandurile negative, stressul, anxietatea, depresia fac mai mult rau decat alimentatia. La ora actuala e aproape imposibil sa ai o "alimentatie sanatoasa" - din cauza poluarii globale practic toate alimentele sunt mai mult sau mai putin contaminate. Cel mai important insa in alimentatie e sa fie evitate excesele si sa se consume cantitati moderate din alimente cat mai variate.

+2 (2 voturi)
diego mariana
11.03.2019, 07:33:15

Comentariu considerat abuziv.

Dream Pervertor
11.03.2019, 08:02:37

@madam Diego: de hemoroizi vindeci?

Vezi toate comentariile (6)