Hamburgerii vegani sunt deja istorie? Din ce se compune următoarea generaţie de proteine

Carnea alternativă tinde să o înlocuiască tot mai mult carnea clasică

Deşi sună ştiinţifico-fantastic, fripturile scoase la imprimantă 3D şi proteinele obţinute din aer, metan şi microbi vulcanici ar putea deveni nu peste mulţi ani baza meselor în familie, potrivit Fundaţiei Thomson Reuters. Cât de benefice sunt ele pentru sănătatea oamenilor rămâne o întrebare fără răspuns, deocamdată.

Cât de sănătoasă este o friptură obţinută la imprimanta 3D? Dar o pudră proteică din metan şi microbi vulcanici? Nu ştie nimeni, însă ceea ce se ştie este că obţinerea unor astfel de produse destinate hranei umane are un impact negativ mult mai mic asupra mediului decât metodele clasice. Şi cum presiunile privind protecţia mediului sunt în creştere, companiile de mâncare caută soluţii alternative. Şi le găsesc.

Carnea alternativă – 10% din industrie

După înlocuitorii vegetali pentru carne dezvoltaţi de companii precum Beyond Meat şi Impossible Foods, acum se pune problema dezvoltării sectorului de proteine alternative care par desprinse din filmele SF.

Vânzările de carne alternativă ar putea ajunge la 140 de miliarde de dolari , adică 10% din industria totală a cărnii – în următorii 10 ani, estimează Banca de investiţii Barclays, citată de agerpres.ro.

O nouă generaţie de produse care combină tehnologia modernă cu procesele de fermentaţie sunt pregătite să iasă pe piaţă. Astfel, se speră că elementele dăunătoare sau banale să fie transformae în ingrediente alimentare în scopul reducerii amprentei de carbon produsă de agricultură. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, agricultura, sectorul forestier şi alte activităţi de utilizare a terenurilor au reprezentat 23% din totalul gazelor cu efect de seră generate de către oameni între anii 2007 şi 2016.

Fermele de animale sunt responsabile cu 14,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite.
Enter Solar Foods, o companie finlandeză, lucrează în această perioadă la fabricarea unei pudre proteice comestibile, denumită Solein, utilizând apă, aer şi electricitate regenerabilă, ca modalitate de a separa producţia alimentară de sectorul agriculturii.
„Eviţi astfel impacturi negative ale utilizării terenurilor, precum defrişarea în beneficiul agriculturii, folosirea pesticidelor şi a substanţelor fertilizatoare, ce emit gaze cu efect de seră“, a explicat CEO-ul acestei companii, Pasi Vainikka.

Proteine din microbi

Noua proteină Solein este realizată plasând o cantitate de microbi într-un lichid şi hrănindu-i cu mici bule de oxigen şi dioxid de carbon, un proces similar producerii de bere sau de vin, dar în absenţa grăunţelor şi a strugurilor, a explicat antreprenorul finlandez. Pe măsură ce lichidul se îngroaşă, el este uscat şi transformat apoi într-o pudră foarte fină, alcătuită în procent de 65% din proteine şi care seamănă foarte mult la gust cu făina de grâu.

În septembrie, Solar Foods a încheiat un acord cu compania Fazer, parte a grupului Nordic Food, pentru a dezvolta produse pe bază de Solein şi care pot fi utilizate în preparate vegetale deja existente sau în produse viitoare, de exemplu în carne sintetizată în laborator. Compania intenţionează să comercializeze proteinele Solein cu aproximativ 5 euro / kilogram până în anul 2021, a adăugat Pasi Vainikka.

Pudră proteică din metan

O altă companie care încearcă să limiteze emisiile de carbon generate de agricultură folosind fermentaţia, String Bio - cu sediul în Bangalore - , lucrează în prezent pentru a transforma metanul, un gaz de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, întrucât captează de 28 de ori mai multă căldură, provenit din deşeuri şi surse naturale, într-o pudră proteică destinată mai întâi animalelor.
„Acesta este probabil cel mai bun impact pe care noi, oamenii, putem să îl avem în această lume, preluând ceva de care nu avem nevoie pentru mediu şi transformându-l în ceva de care avem nevoie“, a declarat Vinod Kumar, cel care a înfiinţat compania.

În urmă cu doar 10 ani, comercianţii vedeau în proteinele alternative o investiţie riscantă, dar în prezent "ei au înţeles că există o cerere uriaşă pentru aceste produse".

Unovis Partners administrează New Crop Capital, un fond care investeşte exclusiv în start-up-uri ce dezvoltă înlocuitori pentru carne, fructe de mare şi produse lactate, inclusiv în compania Beyond Meat. New Crop a investit şi în Nova Meats, o companie spaniolă care foloseşte o imprimantă specială în 3D pentru a produce o friptură ce imită gustul şi textura cărnii. Imprimantele pot să producă fripturi vegane tridimensionale folosind seringi cu forma unor cartuşe pentru a ejecta proteine pe bază de plante.

Vulcani şi microorganisme

Unii au criticat alternativele pe bază de plante, care au inundat rafturile magazinelor occidentale, considerând că aceste produse sunt intens procesate şi bogate în sodiu, iar cercetătorii de la Harvard au pus recent sub semnul întrebării rolul lor într-o dietă sănătoasă.
Alţii, precum Center for Consumer Freedom, un centru susţinut de industria alimentară şi a băuturilor, au lansat campanii în care au afirmat că aşa-zisa "carne falsă" abundă în chimicale.
Susţinătorii lor au contraatacat susţinând că hamburgerii au avut dintotdeauna conţinuturi ridicate de grăsimi şi sare şi că nu au fost niciodată considerate alimente sănătoase.
Proteinele de ultimă generaţie sunt de asemenea mai puţin procesate, a spus Thomas Jonas, CEO-ul de la Sustainable Bioproducts, o companie ce a fabricat o proteină bază pe microorganisme găsite în izvoarele vulcanice fierbinţi din Parcul Naţional Yellowstone.
În acel peisaj arid şi periculos pentru om, oamenii de ştiinţă au descoperit "o mulţime de forme de viaţă care, de-a lungul mileniilor, au supravieţuit în acest mediu", a adăugat el.
După ce a strâns fonduri de 33 de milioane de dolari în februarie, compania menţionată intenţionează să producă "un hamburger echivalent" în 2020 prin intermediul "unui procedeu inedit de fermentaţie" a microbilor.
La capacitate maximă, uzina sa din Chicago poate să producă o cantitate echivalentă de hamburgeri cu aceea fabricată din cirezi de vaci care pasc pe păşuni cu o suprafaţă de 6.100 de hectare.

Gust, preţ, volum pentru a fi o afacere profitabilă

Pentru investitori precum Altschuler Malek, toate proteinele alternative reprezintă soluţii alternative pentru consumatori, însă ele trebuie să îndeplinească trei criterii esenţiale: să aibă un gust minunat, să respecte anumite niveluri de preţ şi să poată fi fabricate în volume mari.
„Există maeştri bucătari minunaţi peste tot în lume care prepară produse bazate pe plante. Însă, dacă nu poţi să transformi asta într-o producţie de masă, atunci va fi cu adevărat dificil să faci cu adevărat o schimbare în lume“, a adăugat el.
De asemenea, proteinele alternative oferă şansa unei transformări radicale în agricultură, un domeniu care, în pofida unor îmbunătăţiri incrementale, a rămas în mare parte aceeaşi timp de secole, a precizat Thomas Jonas.
„În mare parte, noi supravieţuim pe această planetă în baza unui sistem de agricultură care s-a schimbat foarte puţin în ultimii 11.000 de ani... de când am domesticit câteva animale şi am cultivat câteva plante. Noile tehnologii ne oferă cu adevărat instrumentele necesare pentru a beneficia de o a doua domesticire - lucruri despre care nici măcar nu ştiam că erau deja aici", a adăugat Thomas Jonas.