Permis şi interzis în diabet

Considerată boală a societăţii moderne, diabetul afectează din ce în ce mai multă populaţie, devenind o problemă de sănătate publică. Dacă nu este controlat, diabetul zaharat poate duce la complicaţii grave.

Nicio zi fără legume

Potrivit studiilor, o alimentaţie bazată pe legume ar scădea cu 40% riscul apariţiei de diabet de tip 2. Cele mai recomandate sunt morcovii, bamele, dovleceii, conopida, fasolea verde, castraveţii, vinetele, usturoiul, ciupercile, roşiile şi broccoli. Din dieta diabeticilor nu trebuie să lipsească grăsimile nesaturate (ulei de măsline, soia, nuci), peştele (în special peşte gras, bogat în acizi omega 3: somon, păstrăv, sardine, macrou), oleaginoasele (arahide, nuci), carnea şi derivatele din carne, lactatele, cerealele.

Renunţă la alimentele de tip fast-food

Citeşte etichetele alimentelor înainte de a le cumpăra şi renunţă la alimentele fast-food, pizza, biscuiţi, produsele de patiserie şi prăjituri de cofetărie. Trebuie evitate dulciurile concentrate: îngheţata, ciocolata, mierea de albine, gemul, dulceaţa, rahatul, precum şi băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr: cola, pepsi, sirop.

Scorţişoara scade glicemia

Recunoscută pentru virtuţile sale antioxidante, antialergice şi antidiareice, scorţişoara poate face minuni în cazul diabetului de tip 2. Conform unui studiu recent, extractul de scorţişoară reproduce acţiunea insulinei în celule şi contribuie la scăderea glicemiei.

Un alt condiment benefic este şofranul, care poate împiedica apariţia diabetului de tip 2. Având cel mai mic procent de zahăr, afinele nu trebuie să lipsească din alimentaţia diabeticilor. De asemenea, broccoli şi ceaiul de muşeţel te protejează de complicaţiile acestei afecţiuni. 

Consumă alimente ce conţin crom

Lipsa cromului din alimentaţie poate produce dezechilibre metabolice. Cromul contribuie la reglarea nivelului insulinei în sânge şi la normalizarea glicemiei. Printre alimentele ce conţin crom, se numără cerealele din seminţe integrale, ficatul de vacă, sparanghelul, ciupercile, prunele, carnea, berea şi cartoful.

Ştiai că…

…în România, în zece ani, 30 % din populaţie ar putea suferi de diabet?

…copiii care nu sunt expuşi deloc la bacterii şi virusuri prezintă un risc mai mare de diabet ?

…unele recipiente de plastic folosite pentru băuturi şi produse alimentare pot produce diabet ?
 
…suplimentele de vitamina D ar putea reduce riscul de diabet la copii ?

Specialistul nostru

dr. Alina Dia
medic specialist diabet şi boli de nutriţie Centrul Medical „Sănătatea Ta”

Regimul alimentar este esenţial în ambele tipuri de diabet, dar nu se deosebeşte foarte mult de cel al persoanelor sănătoase. Astfel, glucidele, de preferat cele complexe care se absorb mai lent (legume, cereale, fructe), vor reprezenta 55-60% din aportul caloric.

Se vor evita glucidele simple, cu absorbţie rapidă (zahăr şi derivate). Grăsimile vor reprezenta mai puţin de 30% din calorii. Proteinele vor reprezenta 12-15%, iar sarea mai puţin de 6g/zi. Alcoolul nu este permis, cu atât mai mult persoanelor obeze sau hipertensive.

Dieta este, în general, individualizată. În cazul pacienţilor cu diabet insulinodependent,  care ştiu să-şi coreleze doza de insulină cu cantitatea de glucide de la masă, se poate merge până la liberalizarea dietei.