Dietă şi Fitness

articolul anterior articolul urmator

Recomandarea medicilor: Pentru o viaţă sănătoasă, evitaţi disconfortul digestiv

0
23 Jan 2015 16:07:04
Autor: Natalia Gociu
Prin îmbunătăţirea digestiei, consumul de iaurt contribuie la stare de spirit mai bună FOTO Arhiva Adevărul
Prin îmbunătăţirea digestiei, consumul de iaurt contribuie la stare de spirit mai bună FOTO Arhiva Adevărul

Specialiştii spun că sănătatea digestivă este mai importantă decât ne putem imagina. Studiile recente au arătat că de felul în care ne hrănim depinde activitatea unor regiuni ale creierului, îmbunătăţind sau agravând  chiar simptomele anumitor boli.


„Dacă în România nu se mănâncă sănătos este din cauza faptului că nu avem o educaţie nutriţională corespunzătoare, nu din cauza alimentelor. Noi suntem profund vinovaţi că nu ştim să selectăm alimentele. Chiar şi dintre două alimente neprietenoase putem să-l alegem întotdeauna pe cel mai puţin periculos“, a declarat profesorul universitar dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, la o masă rotundă privind importanţa alimentaţiei echilibrate pentru sănătate.

Cunoscut diabetolog şi specialist în nutriţie, medicul a catalogat drept „monstruoasă“ teoria combinaţiei alimentelor, menţionând că atâta timp cât ceeea ce mâncăm ne face bine, putem consuma orice, inclusiv cartofi cu carne.

Combinaţia alimentelor poate fi totală. Parametrul care ne arată că face bine sau nu o anumită combinaţie este cum ne simţim. Sunt oameni care nu pot dacă nu beau apă după ce consumă un măr, alţii după cinci minute nu nimeresc uşa spre toaletă. Toleranţa individuală este care ne dictează. Trebuie să devenim proprii noştri observatori şi în funcţie de observaţiile pe care le avem să ştim că anumite asocieri nu ne convin. Atâta tot, să nu venim cu reguli fixe că anumite alimente nu pot fi consumate“, a subliniat profesorul.

Prezent la discuţie, profesorul universitar doctor Dan L. Dumitraşcu, preşedinte onorific al Societăţii Române de Neurogastroenterologie şi membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, a remarcat că în ziua de azi, dintr-o prea mare preocupare de a mânca sănătos, oamenii cad în capcana unor mituri.

„E o grijă exagerată de a mânca sănătos, nedemonstrată ştiinţific. Noi îi spunem ortorexie. (...) În prezent foarte mulţi oameni cer alimente fără gluten, deşi nimeni nu le-a spus că n-au voie să mănânce gluten, dar aşa cred ei că e mâncarea sănătoasă. Aici este problema. De ce trebuie să mănânc vegan, când n-am nimic şi sunt sănătos. Apoi, viaţa trebuie să ne facă şi plăcere. De ce să ne abţinem de la nişte lucruri? Chiar şi o bucată de slănină, nu-i niciun păcat dacă o mânc de câteva ori pe an“, a spus medicul.

Atitudinea faţă de mâncare, decisivă

În foarte multe situaţii, nu ceea ce mâncăm este important, ci mai degrabă modul în care o facem. În acest sens, Nicolae Hâncu a adus în discuţie „faimosul paradox francez“.

„Francezii mănâncă baghete din făină albă, mănâncă unt, brânzeturi care au multe grăsimi, beau mult vin şi în ciuda acestui fapt nu sunt obezi – procentul de obezitate e mult mai redus faţă de România, nu au boli cardiovasculare. S-a constatat că pe plan calitativ, mâncarea lor nu se deosebeşte prea mult de cea a americanilor, însă este o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de alimente. Francezii nu ciugulesc mult între mese, nu-i vezi mâncând tot timpul pe stradă, lor le place să stea la o masă. Se spune plastic «americanul termină de mâncat în timp ce francezul abia îşi termină de unsă pânea cu unt». Acesta este motivul pentru care aceeaşi mâncare, faţă de care există două atitudini diferite, produs două diferite acţiuni“, a comentat medicul.

Probioticele, esenţiale pentru starea afectivă

Tubul digestiv nu este doar o componentă a aparatului de nutriţie a organismului. Este mai mult de atât. Oamenii au circa 100 de milioane de neuroni, mai mulţi decât în măduva spinării ori sistemul nervos periferic), dispuşi în peretele tubului digestiv, pe o lungime de circa 9 metri.
Acest sistem gestionează procesele complexe - digestie, absorbţia componentelor esenţiale (aminoacizi, zaharuri, grăsimi, vitamine, minerale, apă), eliminarea resturilor - în mod independent de creier. De aceea, în mod normal, noi nu conştientizăm mişcările şi procesele care au loc în tubul digestiv.

Noi toţi avem 95% din serotonină - care ştim bine că modulează stările afective -, concentrată în celule dispersate de-a lungul tubului digestiv într-un aşa-numit sistem nervos enteric şi doar 5% se găseşte în sistemul nervos central în creier. Se vorbeşte în prezent tot mai mult de «creier intestinal» şi se vorbeşte despre o axă creier-intestin. Exact aşa cum noi suntem într-o societate şi comunicăm între noi verbal şi nonverbal, tot aşa celulele nervoase sau endocrine din tubul digestiv comunică între ele şi transmit mesaje prin măduva spinării către amigdala din creier, care este sediul vieţii afective. Din acest motiv, persoanele care au mereu tulburări de tranzit şi balonare, acei oameni sunt nefericiţi“, a lămurit profesorul Dumitraşcu.

Potrivit medicului, multe afecţiuni gastrointestinale, precum colita sau sindromul colonului iritabil,  au la bază disfuncţii ale sistemului nervos enteric. El a explcicat că în cazuri de emoţii puternice, suprastimularea receptorilor de serotonină din tractul digestiv poate provoca diareea, în timp ce, în cazul persoanelor care suferă de Alzheimer sau Parkinson, se observă în mod frecvent probleme cu constipaţia, lucru explicat recent prin faptul că celulele nervoase din tractul digestiv sunt la fel de afectate ca şi cele ale creierului.

Pentru a pune în evidenţă legătura dintre sănătatea digestivă şi cea psihoemoţională, specialistul în neorogastroenterologie a citat rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii de la Centrul de Medicină Integrală (UCLA) din Los Angeles. Acesta a relevat că îmbunătaţirea calităţii florei intestinale, prin consumul de iaurt probiotic, poate influenţa regiuni din creier responsabile de starea emoţională şi sensibilitatea la durere.

În cadrul studiului respectiv, la femeile care au consumat iaurt probiotic timp de 4 săptămâni, s-a constatat o îmbunătăţire a activităţii cerebrale concretizată într-o reactivitate mai redusă la stimuli emoţionali negativi.

“Noile descoperiri vin să confirme şi să argumenteze încă o dată importanţa sănătaţii digestive pentru menţinerea calităţii vieţii, care presupune, iată, un echilibru stabil între fiziologic şi emoţional”, a conchis prof. dr. Dumitraşcu.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările