„Somnul este la fel de important ca alimentaţia şi trebuie tratat ca atare“

Odihna de bună calitate trebuie să reprezinte normalitatea

Odihna de bună calitate este la fel de importantă precum alimentaţia sănătoasă şi ne fereşte de o serie de boli cardiovasculare, metabolice sau neurologice.

Cele mai frecvente tulburări de somn sunt insomnia şi apneea obstructivă. Insomnia este definită prin dificultatea de a adormi şi de cele mai multe ori este cauzată de stres, probleme respiratorii sau poate fi dobândită genetic.

Apneea obstructivă este dificultatea de a respira în timpul somnului. Calitatea de oxigen primită este insuficientă şi cauzează treziri repetate. Ca urmare, orele de somn nu sunt îndeajuns. „Netratate, aceste afecţiuni cresc riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice precum diabetul, hipertensiunea, dar şi al celor psihice, precum Alzheimer, demenţă, depresie“,  spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a Societăţii Române de Pneumologie.

Cu toate acestea, insomnia şi apneea obstructivă nu sunt singurele tulburări de somn. Există peste 80 de afecţiuni care vizează calitatea somnului, precum hipersomnia - somnul prelungit, excesiv, din care persoana se trezeşte fără energie, iar starea sa este urmată în continuare de somnolenţă, narcolepsia  - somnul involuntar care poate apărea chiar şi în timpul vorbirii - şi parasomnia  - mers în timpul somnului, coşmaruri intense, paralizie în timpul coşmarurilor şi sindromul picioarelor neliniştite.

Şapte din zece elevi dorm mai puţin de opt ore

Nu numai adulţii sunt afectaţi de problemele odihnei. În România, într-un studiu început în anul 2015, s-a dovedit că şapte din zece elevi dorm mai puţin de 8 ore, timp insuficient pentru dezvoltarea fizică şi psihică. Prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, spune că unu din zece copii se află la risc pentru tulburări respiratorii în somn, iar una dintre cauze este obezitatea. Creşterea în greutate la copii cauzează în timpul somnului pauze de respiraţie – între cinci şi 50 de pauze pe oră. Fiecare pauză poate dura de la zece secunde la mai mult de un minut şi este însoţită de o scădere de oxigen. Acest lucru pune un efort asupra inimii şi poate duce la o serie de afecţiuni grave de sănătate.

Din păcate, deşi majoritatea tulburărilor pot fi tratate sau prevenite, numai un sfert dintre oamenii care suferă de aceste probleme apelează la ajutor profesional. De cele mai multe ori, este din cauză că somnul insuficient sau probelemele din timpul acestuia au ajuns să reprezinte o normalitate, nicidecum ceva ieşit din comun care are nevoie de atenţie.

Somnul de bună calitate reduce riscul de boli

Problema somnului reprezintă o criză globală şi afectează peste 40% din populaţie – spun specialiştii. Somnul este la fel de important ca orice altă nevoie fiziologică. Nu este mai prejos decât alimentaţia şi trebuie tratat ca atare. Pentru a avea un somn calitativ, care să reducă riscul de diverse boli şi să sporească productivitatea şi starea de bine, trebuie ţinut cont de trei factori importanţi: durata (în funcţie de vârstă), continuitatea (fără întreruperi) şi profunzimea (somn adânc). Un somn bun asigură suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătăţeşte performanţele mentale şi corporale, reduce riscul de accidente de muncă şi rutiere şi previne îmbătrânirea prematură.

Specialiştii atrag atenţia şi asupra faptului că somnul şi bunăstarea planetei se află într-o strânsă legătură. Perioadele de somn crescute înseamnă un consum mai redus de combustibil, electricitate, alimente şi oxigen  - respiraţia este atenuată în timpul somnului.

Ziua Mondială a Somnului este marcată anul acesta la nivel internaţional pe 13 martie şi se desfăşoară sub sloganul „Un somn mai bun, o viaţă mai bună, o planetă  mai bună”. Cu această ocazie, Societatea Română de Pneumologie şi Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a creat o broşură specială care detaliază tot ce trebuie luat în considerare când se vorbeşte despre un somn sănătos.