Trei mituri despre insomnie. Cum să te odihneşti mai bine noaptea

Insomnia poate deteriora sensibili calitatea vieţii unei persoane. Tulburările de somn conduc la  pierderi de memorie, creştere în greutate şi despresie. Dar ce ştim cu adevărat despre insomnie?

Despre insomnie circulă o serie întreagă de prejudecăţi, constată dr. Ulysses J. Magaland, profesor la Universitatea de stat din Ohio, specialist în sănătatea creierului. El a înticmit un clasament al primelor trei astfel de mituri care circulă vizavi de subiectul în cauză.

1.Primul dintre acestea este acela că insomnia nu este frecventă.

Specialistul, citat de huffpost.com, susţine că, dimpotrivă, insomnia este una dintre cele mai des întâlnite tulburări de somn. Dereglările la nivelul ritmului circadian pot fi cauza sau pot contribui la apariţia insomniei , dar de regulă, aceasta este determinată de mulţi alţi factori – medicali, psihiatrici, anumite medicamente sau pur şi simplu de obiceiuri nesănătoase care dăunează odihnei.

Pentru persoanele care suferă de insomnie cronică, cei mai mulţi experţi recomandă o igienă strictă a somnului, care inlud ore fixe de culcare şi de trezire. În mod paradoxal, statul în pat aşteptând să vină somnul zeci de minute în şir potenţează în fapt insomnia.

2.Al doilea mit este acela că melatonina ajută cele mai multe persoane care suferă de insomnie.

Melatonina este o substanţă chimică secretată de organism în timpul nopţii cu rol important în iniţierea şi menţinerea somnului. Totodată, melatonina este şi un popular supliment alimentar. Însă, nu este utilă în cele mai multe cazuri de insomnie clinică. Substanţa îi poate ajuta pe cei care au tulburări de ritm circadian sau au parte de o calitate mai proastă a somnului din pricina schimbării de fus orar sau ca urmare a folosirii electronicelor. Dar cele mai multe cazuri de insomnie nu au legătură cu tulburările de ritm circadian, astfel că melatonina nu funcţionează.

3. Al treilea mit este acela că lumina pe timp de noapte nu dăunează somnului.

Specialiştii sunt de părere că utilizarea mijloacelor electronice cu lumină albastră – TV, telefoane, computere – duc la tulburări de ritm circadian. Această lumină albastră emisă de aparate reduce secreţia de melatonină, ducând la apariţia tulburărilor de somn. Aşa se explică de ce persoanele care lucrează până târziu noaptea, ora 22.00, să spunem, şi închid apoi calculatorul şi merg la culcare la ora 23.00, nu mai reuşesc să adoarmă. Creierul nu a reuşit încă să se liniştească şi are nevoie de un timp mai îndelungat să facă asta.

Prin urmare, ce ajută odihna de bună calitate? Cercetătorii care au studiat problema recomandă respectarea câtorva reguli simple pentru o mai bună igienă a somnului. Este vorba despre a ne relaxa înainte de a merge la culcare, de a dormi atât cât simţim că ne este necesar pentru a ne simţi odihniţi şi sănătoşi şi nu mai mult; de a efectua exerciţii fizice în mod regulat; pe cât posibil să mergem la culcare şi să ne trezim la ore fixe; ocolim alcoolul în proximitatea orelor de odihnă şi păstrăm, pe cât posibil, a întunericului în dormitor.