Antocianii, coloranţii naturali care ne ţin inima sănătoasă şi ne scapă de cancer

Elemente vitale pentru organism, cu puternic rol antioxidant, antocianii împiedică acţiunea distructivă a radicalilor liberi asupra celulelor, proteinelor şi ADN-ului, ferindu-ne de boli grave, precum cancerul sau bolile de inimă.

Dacă până acum „floare-albastră“ ţi-a stârnit o emoţie caldă, facând trimitere la frumoasa poezie a lui Mihai Eminescu, de-acum încolo această expresie te va face să te gândeşti şi la sănătate. Aceasta pentru că ea formează denumirea, ce-i drept în limba greacă – unde anthos înseamnă floare, iar cyanos, albastru –,  a antocianilor, nişte substanţe antioxidante importante pentru organism.

Coloranţi vegetali cu o largă răspândire, antocianii sunt responsabili de culoarea albastră, violet, dar şi ros, portocalie şi roşie a multor flori, fructe şi legume. Utilizarea lor în calitate de coloranţi alimentari este atestată încă din Antichitate. Romanii foloseau fructe închise la culoare pentru a intensifica nuanţa vinurilor. 

Mai târziu, într-o alăt parte a lumii, indiennii americani preparau cu ajutorul merioşoarelor un aliment conservat pe bază de carne, pe care îl luau cu ei în timpul călătoriilor lungi, numit pemmican. Antocianii din compoziţia fructelor conferea acestuia o culoare şi o aromă plăcute şi-i asigurau, totodată, o valoare acidă a pH-ului pentru a împiedica dezvoltarea microorganismelor.

În acest moment sunt cunoscuţi 539 antociani, dintre care 277 au fost identificaţi după anul 1992.

Cele mai bogate surse

Aronia, coacăzele, afinele, scoruşele, dudele, prunele, strugurii negri, acaiul, sfecla roşie, măceşele, merişoarele, vişinele, cireşele, varza roşie, ceapa roşie şi vinetele sunt printre cele mai generoase furnizoare de antociani, În general, vorbim de fructe şi legume care pătează.

Beneficii importante

Antocianii nu se degradează în timpul digestiei şi acţionează asupra celulelor cu care vin în contact, dilatând în mod natural vasele sangvine. Ca dovadă, în cadrul unui experiment s-au descoperit antociani naturali nedegradaţi în urina voluntarilor sănătoşi care au consumat suc de coacăz şi boz. Drept urmare, a-a observat o scădere a activităţii cardiace, minimizarea riscului de infarct, dar şi reducerea stresului oxidativ.

Deşi datele epidemioligice nu sunt abundente, există rapoarte care pun în evidenţă efectul benefice ale antocianilor în mai multe părţi ale organismului, inclusiv asupra ochilor şi nivelului nervos central.

Opresc evoluţia cancerului

Oamenii de ştiinţă abia încep să descopere adevăratul potenţial curativ al acestor substanţe. De curând, cercetătorii de la Universitatea de stat din Ohio, Statele Unite, au descoperit că antocianii încetinesc apreciabil multiplicarea celulelor canceroase. În principal, aceste substanţe sunt capabile să anihileze proliferarea celulelor canceroase, dar este importantă şi interacţiunea lor cu alţi compuşi care i-ar putea inhiba. 

În cadrul studiului efectuat pe şoareci de laborator şi pe celule umane afectate de cancerul de colon, ceretătorii au constatat că proprietăţile antocianilor pot fi stabilizate prin adăugarea de antioxidanţi. În funcţie de concentraţia de antociani, diferite extracte inhiba mai mult sau mai puţin dezvoltarea celulelor canceroase. Astfel, scoruşele sunt mai puţin eficiente decât afinele, care la rândul lor au o acţiune mai slabă decât cea a strugurilor negri.