Vaccinat sau nevaccinat – ce e mai periculos?

Ministerul Sănătăţii a achiziţionat anul acesta doar 500 de mii de doze de vaccin antigripal, prea puţine pentru a asigura acoperirea naţională recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Aflăm care sunt riscurile pe care şi le asumă populaţia care nu se imunizează, dar şi care sunt efectele adverse ale vaccinării, la Adevărul Live, de la prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Contrar percepţiei generale că gripa afectează mai ales persoanele din categoriile de risc (copii, vârstnici şi bolnavi), anul trecut, cele mai multe cazuri de gripă s-au înregistrat în categoria de vârstă 15-49 de ani (42%), reprezentând tineri activi şi adulţi sănătoşi. În multe cazuri, manifestările şi complicaţiile date de gripă au condus la internare, a declarat dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în cadrul celei de-a patra ediţii a Forumului Naţional Stop Gripă, organizat săptămâna trecută de Asociaţia Pro Imunizare, în parteneriat cu Societatea Română de Microbiologie şi cu sprijinul Biroului din România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Mai mult, numai anul trecut au fost înregistrate 40 de decese din cauza gripei, 20% fiind persoane tinere, printre acestea şi gravide.

Despre virulenţa formelor de gripă care circulă în acest sezon, despre pericolele la care ne expunem dacă nu ne vaccinăm, dar şi dacă ne vaccinăm antigripal, despre viitoarea lege a vaccinării, precum şi despre refuzul mamelor de a-şi vaccina copiii, discutăm cu prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Europa. 

Principalele declaraţii

A început deja campania de vaccinare antigripală, iar în ultimii ani a scăzut numărul oamenilor care se imunizează contra gripei. Cum se explică această reticenţă faţă de vaccinare?

Chiar dacă acoperirea vaccinală din programul obligatoriu pentru copii a scăzut lent, totuşi majoritatea oamenilor îşi vaccinează copiii. Cu toate acestea, neîncrederea în vaccinare poate avea consecinţe foarte grave pe termen mediu. În câţiva ani ne-am putea confrunta cu izbucniri epidemice fără precedent. De altfel în regiunea europeană au apărut boli pe care le consideram dispărute: poliomielita, tetanosul, difteria.

Pornind de la istorie putem observa că două câştiguri majore din punct de vedere al sănătăţii oamenilor au fost vaccinurile şi antibioticele. Datorită acestor două descoperiri şi datorită îmbunătăţirii condiţiilor de igienă, durata medie de viaţă a crescut pe continentul nostru cu 30 de ani. Acum avem două provocări legate de antibiotice şi vaccinuri. Dacă ne referim la antibiotice, eficienţa lor scade pe măsură ce trece timpul din cauza faptului că bacteriile devin tot mai rezistente la antibiotice. Deja la Institutul „Matei Balş” avem situaţii în care nu avem cu ce să tratăm pacientul, pentru că bacteria care produce infecţia este rezistentă la toate antibioticele cunoscute până acum.

În condiţiile în care celălalt pilon al sănătăţii publice în domeniul bolilor infecţioase, care făceau ravagii în secolul trecut, îl reprezintă vaccinurile, cu atât mai mult cu cât rezistenţa la antibiotice creşte avem argumente să ne vaccinăm. Altfel, ne putem găsi în faţa unor infecţii care nu vor avea niciun tratament. Din această cauză este periculoasă abordarea care neagă eficacitatea vaccinurilor.

Vaccinurile produc la un milion de administrări o reacţie adversă majoră. E un lucru adevărat, demonstrat, dar şi banala aspirină poate produce foarte multe efecte adverse. Ca să nu vorbim de antibiotice, care pot produce reacţii de tip anafilactic. Dar să ne gândim ce s-ar întâmpla dacă nu am vaccina un milion de copii? Am avea poate 5.000 de copii care ar suferi boli grave. În trecut, oamenii mureau de tetanos, de difterie, de poliomielită. Nu trebuie să fim atât de naivi încât să credem că boli mortale sau invalidante ar putea să fie evitate prin imunizare naturală. Adică ne îmbolnăvim şi unii se imunizează, alţii suferă sechele şi alţii mor. Procentele celor care mor şi suferă sechele sunt mult mai mari decât ale celor care suferă reacţii după un vaccin. 

Mitul legăturii dintre vaccinul antirujeolic şi autism a fost creat pe baza a câtorva cazuri şi de altfel a fost invalidat ulterior. În realitate, rujeola produce încă o jumătate de milion de decese anual, în ţările africane, acolo nu există posibilitatea achiziţionării vaccinurilor. Şi în România s-a înregistrat o epidemie de rujeolă în 2005, când a scăzut acoperirea vaccinală. Atunci au fost înregistrate 25 de decese.

Pentru a infirma informaţiile negative privind vaccinarea, încercăm din punct de vedere profesional să oferim rapid informaţii atât personalulul medical care vaccinează populaţia, cât şi educatorilor şi bineînţeles populaţiei generale. Mesajul este: un copil nevaccinat are un risc la 100 să facă o boală gravă, un copil vaccinat are un risc la un milion să sufere un efect advers.

În ceea ce priveşte vaccinarea gripală, a scăzut numărul dozelor de vaccin achiziţionate de Ministerul Sănătăţii de la 3 milioane, în 2008, la 500.000, în 2015.

Vaccinurile sunt oferite gratuit categoriilor de populaţie la risc: copii, gravide, persoanele de orice vârstă cu boli cronice, personalul medical, persoanele peste 65 de ani. Cel mai frecvent, persoanele vârstnice apelează la vaccinarea gratuită.

Infecţia gripală afectează adesea persoanele active care asigură serviciile de bază, personalul medical. Multe dintre companiile multinaţionale au înţeles acest lucru şi oferă vaccin angajaţilor lor, pentru că nu vor să aibă absenteism la locul de muncă.

Perioada optimă de vaccinare este în lunile octombrie şi noiembrie, înaintea începerii sezonului gripal. În anii trecuţi, la noi se începea campania de vaccinare în decembrie. Anul acesta, după mult timp, avem un debut al campanieie în luna octombrie. Dacă interesul populaţiei va fi mare, şi medicii de familie vor mai solicita doze de vaccin, se va putea suplimenta cantitatea iniţială.

Sezonul de gripă evoluează între lunile decembrie şi februarie, cu un debut estimat în funcţie de ceea ce se întâmplă în partea de vest a Europei. În general, după o circulaţie intensă în Franţa, începe şi în România evoluţia gripei.

Nu putem şti de la început cât de virulent este virusul gripal din acest sezon. Virulenţa se constată în timpul evoluţiei, iar aceasta depinde de transmiterea mare a virusului. Cu cât se transmite la mai multe persoane, cu atât virulenţa virusului creşte.

Circulaţia populaţiei pe glob a dus la creşterea vitezei de transmitere a bolilor infecţioase. Circulaţia virusului gripal nu poate fi limitată, mai ales în condiţiile în care peste 1,5 miliarde de persoane circulă anual cu avionul.

Cum va fi sezonul gripal de anul acesta?

Nu putem face asemenea predicţii, dar putem aprecia când există primele informaţii cu privire la circulaţia virusului gripal pe continentul american. Deocamdată nu avem aceste informaţii. Ştim însă formula vaccinului gripal, care se cunoaşte din primăvară. Formula vaccinului este recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În momentul de faţă, vaccinul antigripal este trivalent, conţine două virusuri de tip A şi unul de tip B.

Toată lumea ar trebui să aibă interesul să se vaccineze în această lună, mai ales dacă au în familie persoane cu boli cronice.

Tinerii sănătoşi care au fost cel mai puţin imunizaţi s-au îmbolnăvit anul trecut de gripă. Persoanele active au riscuri mai mari, pentru că intră în contact cu mai multe persoane. Gripa nu alege, au fost şi 45 de decese, de aceea este bine să ne protejăm prin imunizare, indiferent de vârstă.

Vaccinarea gripală este o decizie personală, vaccinul gripal nu a făcut parte niciodată din lista vaccinurilor obligatorii destinate copiilor.

Ar trebui să ne dea de gândit de ce tinerii care merg la studii în ţările dezvoltate nu sunt primiţi în instituţiile de învăţământ decât după prezentarea unei fişe complete de vaccinare. Au fost cazuri de copii din România care au mers în străinătate şi au provocat acolo îmbolnăviri de rujeolă în cazul copiilor nevaccinaţi.

Putem face gripă chiar dacă ne-am vaccinat?

Vaccinurile au eficacitate variabilă. Nu există vaccin care să aibă eficacitate 100%. De aceea vaccinurile din copilărie se fac în doze repetate, pentru a creşte cantitatea de anticorpi. Dar eficacitatea acestor vaccinuri depăşeşte 90%. Eficacitatea vaccinului apare şi în funcţie de capacitatea imunitară a fiecăruia. Vaccinul gripal are o eficacitate de circa 70%. De aceea, persoanele vaccinate pot face forme uşoare de boală şi, foarte important, nu transmit mai departe infecţia.

Despre legea vaccinării

Acest proiect prevede două direcţii pricipale: asigurarea permanentă cu vaccin, existenţa unui stoc-tampon, şi furnizarea informaţiei despre vaccinare, existenţa unei surse de informaţii permanente, înfiinţarea unor comisii locale care fac consiliere, analizează cazurile de refuz şi transmit informaţiile unei comisii regionale. Mai este un element: sunt menţionate responsabilităţile fiecărei instituţii care se ocupă cu vaccinarea şi cu gestionarea reacţiilor adverse post-vaccinare. Dacă apar într-adevăr aceste reacţii, proiectul prevede să existe o compensare pentru cazurile respective. Nu va exista obligativitate pentru vaccinurile opţionale, dar pentru cele care previn boli grave precum difteria, tetanosul, poliomielita va exista obligativitate. Trebuie să avem în vedere şi drepturile copilului. Spiritul acestei legi trebuie să fie pentru stimularea vaccinării, scopul legii nu este de a da sancţiuni.