Medicină

articolul anterior articolul urmator

ADN-ul „oglindă” poate distruge celulele canceroase. Moleculele declanşează procesul de autodistrugere a celulelor tumorale

1
20 Jun 2022 04:48:30
Autor: Gabriel Niţulescu
Foto: Shutterstock
Foto: Shutterstock

Un grup de biologi a descoperit că moleculele de ADN „oglindă” pot fi folosite nu numai pentru a contracara infecţiile virale, ci şi pentru a lansa un „program” de autodistrugere în interiorul celulelor canceroase.

Biologi ruşi şi străini au descoperit că celulele canceroase pot fi distruse folosind aşa-numitul Z-DNA, o imagine în oglindă a ADN-ului obişnuit, dacă activitatea proteinei ADAR1 este blocată. Acest lucru face posibilă utilizarea unor astfel de lanţuri de nucleotide pentru a combate neoplasmele maligne, a anunţat miercuri serviciul de presă al Şcolii Superioare de Economie a Universităţii Naţionale de Cercetare dn Rusia.

Oamenii de ştiinţă au descoperit Z-ADN în urmă cu aproximativ jumătate de secol. Este alcătuit dintr-o dublă helix de nucleotide, simple „litere” ale codului genetic, care nu este răsucită la dreapta, ca ADN-ul obişnuit, ci la stânga. Pentru o lungă perioadă de timp, biologii au crezut că nu este esenţial pentru funcţionarea celulelor vii, dar recent au descoperit că Z-DNA joacă un rol important în lupta împotriva virusurilor.

Un grup de biologi ruşi şi străini condus de Siddharth Balachandran, profesor la Centrul Fox Chase pentru Cercetarea Cancerului din Philadelphia (SUA), a descoperit că moleculele de ADN „oglindă” pot fi folosite nu numai pentru a contracara infecţiile virale, ci şi pentru a lansa un „program” de autodistrugere în interiorul celulelor canceroase.

„Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă modalitate de a lupta împotriva formelor insolubile de melanom. Ei au descoperit că ADN-ul determină un răspuns imun similar cu răspunsul organismului la un virus. Ca urmare, celulele care susţin creşterea tumorii mor, iar pacientul începe să să răspundă din nou la terapia anticancer”, se arată în raport.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie în cursul experimentelor cu medicamentul anti-cancer CBL0137, care este în prezent în curs de studii clinice în Rusia şi în multe alte ţări. Este unul dintre aşa-numitele curaxine, medicamente anticancerigene asemănătoare ca structură şi proprietăţi cu kinacrinei, unul dintre primele medicamente de sinteză pentru malarie.

Cercetătorii au descoperit că CBL0137 determină autodistrugerea celulelor canceroase din cauza acumulării rapide de molecule Z-ADN. Acest lucru i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să creadă că medicamentul ar putea interacţiona cu enzimele ADAR1 şi ZBP1, care sunt capabile să recunoască firele de ADN „oglindă” în interiorul citoplasmei celulare.

Cercetătorii au descoperit că ambele molecule au funcţii opuse. La contactul cu ADN-ul Z, proteina ZBP1 începe procesul de autodistrugere a celulei, care, teoretic, încetineşte reproducerea virusurilor. La rândul său, ADAR1 îşi blochează acţiunea şi previne activarea accidentală a sistemului de „apărare antivirus”. Acest lucru poate proteja celulele canceroase de moarte.

Experimentele pe şoareci şi culturi de celule de melanom au arătat că CBL0137 ocoleşte acest limitator, deoarece activează direct ZBP1. Acest lucru face posibilă distrugerea chiar şi a celor mai rezistente variaţii de celule canceroase care produc multă proteină ADAR1 şi rezistă formelor agresive de imunoterapie. Cercetătorii speră că această descoperire va extinde utilizarea CBL0137 după toate studiile clinice.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Lord Wawa
20.06.2022, 15:07:47

Domnule Nitulescu, foarte bine ca ati publicat un articol despre o cercetare de top, dar este nepoliticoasa afirmatia:"Un grup de biologi ruşi şi străini condus de Siddharth Balachandran....... a descoperit..." Din cei 19 oameni de stiinta care semneaza articolul din Nature, 9 sunt americani sau oameni care lucreaza in USA, 4 japonezi,4 rusi, 1 chinez si 1 australian. Asadar nu rusii sunt majoritari ca sa fie mentionai in mod explicit. In cercetarea stiintifica, cutuma consta in a nu mentiona nationalitatea autorilor, pentru ca cercetarea nu e destinat unei tari anume, ci este universala.

Modifică Setările