„Alergia solară nu mai este o afecţiune rară, ca în trecut“. Ce afecţiuni apar sau se agravează în urma expunerii excesive la ultraviolete

Pielea este cel mai mare organ al nostru şi funcţionează ca un scut protector. Însă acest scut nu este impenetrabil, aşa că are nevoie de protecţie împotriva factorilor externi şi de o evaluare permanentă, mai ales în timpul verii, când creşte riscul de apariţie a celui mai frecvent tip de cancer la nivel mondial - cel de piele.

De asemenea, expunerea excesivă la ultraviolete poate determina şi apariţia altor afecţiuni cutanate, cum ar fi hiperpigmentarea pielii (sau petele pigmentare), urticaria solară sau keratozele actinice. Dr. Lucian Russu, medic specialist dermato-venerologie în cadrul Spitalului de Dermato-Venerologie Bioderm (foto jos), dezvăluie mai jos cum putem preveni aceste probleme de sănătate şi ce investigaţii dermatologice trebuie efectuate periodic în acest sens.

Arsurile solare pot fi mult mai înşelătoare decât cele termice şi asta pentru că agresează pielea înainte să apară roşeaţă sau durere. Acesta este şi motivul pentru care multe persoane nu iau în calcul avertizările medicilor cu privire la expunerea la soare în orele de vârf, în care ultravioletele sunt periculoase, fără protecţie solară. Pielea suferă deja daune şi în stadiile iniţiale ale arsurilor solare, înainte să apară senzaţia de usturime şi de piele iritată, roşie, care se exfoliază. Vă prezentăm mai jos un top al afecţiunilor dermatologice provocate sau agravate de expunerea excesivă la soare, dar şi metodele prin care pot fi prevenite.

Cancerul de piele

Cancerul de piele este provocat de creşterea necontrolată a celulelor pielii şi poate fi moştenit genetic sau se poate dezvolta în urma expunerii prelungite la ultraviolete fără protecţie solară. În această categorie intră şi vizitele la solar, unde pielea este expusă, de cele mai multe ori, la o concentraţie chiar mai mare de ultraviolete decât în mod natural, pentru un rezultat rapid.

Celulele modificate genetic se divid necontrolat în stratul superficial al pielii, epiderma, şi, în stadii avansate, ajung să invadeze ţesuturile din jur. În funcţie de tipul de celule care au suferit modificări, cancerul cutanat poate fi împărţit în trei mari categorii: carcinom scuamos, carcinom bazocelular şi melanom. „Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer de piele. Apariţia lui este în strânsă legătură cu expunerea la ultraviolete fără protecţie solară. Din fericire, are şi cel mai bun prognostic. Melanomul, de cealaltă parte, este cea mai rară formă de cancer de piele, dar şi cea mai agresivă. Atât incidenţa, cât şi agresivitatea melanomului sunt însă în creştere la nivel mondial, mai ales în cazul tinerilor. Vedem acest lucru an de an în cabinet. Cazurile de melanom sunt dramatice, întrucât depistate tardiv, şansele de supravieţuire sunt infime”, spune dr. Lucian Russu.

Deşi cancerul de piele nu iartă pe nimeni, riscul de a dezvolta această afecţiune este mai mare în cazul persoanelor cu piele care se arde repede şi care se pistruiază după expunerea la soare - fototip 1 şi 2, care au mai avut cancer de piele sau rude cu această afecţiune cutanată, care au istoric de arsuri solare repetate, mai ales în copilărie şi lista poate continua. În mod normal, ar trebui să ne îngrijoreze aluniţele care şi-au modificat forma, culoarea, dimensiunea, într-un timp scurt, mai ales după expunerea la soare în ore nepermise şi fără protecţie adecvată. Atenţie, însă, există melanoame care se formează şi fără să fi existat astfel de semne îngrijorătoare vizibile, de aceea este necesară evaluarea periodică printr-o dermatoscopie digitală, o investigaţie care durează câteva secunde, nu doare şi care permite vizualizarea în detaliu a leziunilor pielii şi depistarea în stadiu incipient a oricărui tip de cancer de piele.

Dr. Lucian Russu, care a introdus screeningul pentru depistarea precoce a cancerului de piele prin dermatoscopie digitală în România, acum 20 ani, recomandă efectuarea unei dermatoscopii digitale, de două ori pe an. „Dermatoscopia digitală este o procedură de ultimă generaţie, neinvazivă, care depistează rapid potenţialele leziuni precanceroase sau maligne, cu o precizie net superioară ochiului uman sau lupei. Nu doare, durează puţin şi permite examinarea în detaliu a formaţiunilor suspecte. După ce imaginea aluniţei/leziunii se măreşte de până la 140 de ori, full HD, pot fi observate dispoziţia pigmentului şi a vaselor de sânge, permiţând astfel diagnosticarea precoce a leziunilor cu risc cancerigen”, explică medicul dermatolog.

Keratoza actinică

Keratozele actinice sunt pete roz, bej, brune, violacee, apărute în urma expunerii la soare, mai ales pe zonele aflate în bătaia directă a radiaţiilor ultraviolete – faţă, gât, decolteu, dosul mâinilor sau pe urechi. Acestea trebuie monitorizate frecvent, pentru că exista riscul de a se transforma în cancer de piele. „Formaţiunile dure, uscate, solzoase, dispuse ca o placă, au o acţiune incertă: pot rămâne la fel timp îndelungat, pot involua sau se pot transforma în leziuni maligne. Acestea pot fi îndepărtate atât din considerente estetice, dar mai ales pentru că pot evolua spre carcinom scuamos, atunci când îşi schimbă forma (aproximativ 10% din cazuri)”, explică Dr. Lucian Russu.

Pete pigmentare

Expunerea la soare, fără aplicarea unor creme şi loţiuni cu SPF, la ore la care radiaţiile sunt foarte puternice, poate duce la apariţia unor pete maronii sau gri-albăstrui pe piele, cu precădere pe ten, gât, decolteu sau braţe, afecţiune cunoscută sub numele de melasmă. Hiperpigmentarea pielii sau a altor ţesuturi apare ca urmare producţiei excesive de melanină, pigmentul „responsabil” de culoarea pielii. Leziunile apar frecvent în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 şi 50 de ani şi pot fi ameliorate cu ajutorul unor tratamente prescrise de medic. „Atenţie, însă, lipsa fotoprotecţiei poate determina recurenţa petelor pigmentare, de aceea este importantă folosirea unor creme cu SPF mare (peste 30),  zilnic, cu aproximativ jumătate de oră înainte de expunerea la soare. Produsele trebuie să ofere protecţie atât împotriva razelor UVA, cât şi UVB, pentru a preveni deterioarea pielii”, atrage atenţia Dr. Lucian Russu.

Hiperpigmentarea localizată se întâlneşte şi la gravide, dar şi ca urmare a unor dezechilibre hormonale. În mod normal, petele nu sunt periculoase, însă este necesară examinarea lor periodică, mai ales că pot fi confundate cu un melanom, cel mai agresiv tip de cancer de piele. Verificarea acestora se face tot printr-o dermatoscopie digitală, în cabinetul medicului dermatolog, pentru a depista leziunile cu potenţial malign.

Alergia la soare

Expunerea excesivă la soare sau la temperaturi ridicate în intervalul orar 12:00-16:00, chiar şi în zilele noroase (80% din radiaţii penetrează pielea şi în aceste condiţii), poate provoca urticarie solară, respectiv urticarie termică. Este vorba de o reacţie alergică care apare imediat după expunerea solară şi dispare repede dacă persoana în cauză nu mai stă la soare. „Chiar dacă formează o peliculă protectoare la nivelul pielii, produsele cu SPF nu protejează sută la sută împotriva radiaţiilor ultraviolete, aşa că cel mai bun remediu pentru a reduce neplăcerile alergice – erupţii cutanate, mâncărimi – este evitarea soarelui în orele de vârf, în cazul celor care se confruntă cu alergii solare. Alergia solară nu mai este o afecţiune rară, ca în trecut, ci se întâlneşte tot mai des, chiar şi la persoanele cu pigment închis la culoare”, afirmă medicul dermatolog.

În mod normal, erupţiile trec de la sine, la câteva minute după ce persoana în cauză s-a adăpostit la umbră, dar în cazuri grave, necesită tratament de specialitate, putând fi nevoie inclusiv de spitalizare. „În cazul alergiilor solare se poate ajunge la tratamente cu necesitate de spitalizare, fiind considerate urgenţe medicale”, conchide dr. Lucian Russu.