Medicină

articolul anterior articolul urmator

Aşa acorzi primul ajutor în caz de infarct, de luxaţii sau de degerături!

0
5 Feb 2012 13:00:00
Autor: Andrada Floria
72% din decesele înregistrate în România în anul 2010 au fost de cauză accidentală, potrivit Institutului Naţional de Medicină Legală
72% din decesele înregistrate în România în anul 2010 au fost de cauză accidentală, potrivit Institutului Naţional de Medicină Legală

Ştii care sunt primele lucruri pe care trebuie să le faci dacă cineva din familie leşină ori atunci când copilul tău s-a înecat cu mâncare? În primul rând, este esenţial să apelezi numărul pentru urgenţe. Dar salvator poate fi, în unele situaţii, să cunoşti tehnicile corecte de prim ajutor, care să facă mai uşoară intervenţia specialiştilor.

Realizarea corectă a manevrelor de prim ajutor creşte cu 10% şansele de supravieţuire ale victimei, potrivit statisticilor Crucii Roşii. Prin urmare, se poate spune că vieţile apropiaţilor tăi depind, într-o mare măsură, de capacitatea ta de a reacţiona în mod corect atunci când se află în pericol. Cu atât mai mult cu cât datele Uniunii Europene arată că majoritatea accidentelor au loc acasă.

De altfel, în fiecare an, 10.000 de vieţi ar putea fi salvate dacă o persoană din cinci ar cunoaşte principalele gesturi de intervenţie în caz de urgenţă. Însă procentul europenilor care şi-au însuşit tehnicile de prim ajutor, urmând cursuri în acest sens, este insignifiant. Datele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie arată că, în majoritatea ţărilor europene, doar 5-10% din populaţie ia cursuri de prim ajutor.

Există însă şi excepţii, astfel că nu mai puţin de 95% din populaţia Norvegiei, 80% din cea a Germaniei şi din cea a Austriei şi 75% din locuitorii Islandei sunt învăţaţi într-un cadru oficial să ofere măsuri de prim ajutor. Desigur, cunoştinţele despre tehnicile de intervenţie în caz de urgenţe nu se asimilează urmărind filme sau documentare cu profil medical, ci urmând cursuri predate de specialişti în domeniu şi, desigur, aplicând măsurile învăţate în mod teoretic pe manechine speciale.

Cel mai important pas: apelează 112

A cunoaşte manevrele corecte în caz de urgenţe medicale nu exclude însă, în niciun caz, intervenţia specialiştilor de la Ambulanţă sau de la SMURD. Ei sunt cei care, datorită pregătirii medicale şi, desigur, datorită dotărilor performante, contează într-o proporţie de 90% în obţinerea succesului de a salva o viaţă. Prin urmare, primul lucru pe care trebuie să-l faci atunci când cineva se află în pericol, indiferent care ar fi acesta, este să apelezi 112, numărul gratuit al Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, valabil în toată Uniunea Europeană. Totuşi, măsurile corecte acordate de tine pot preveni complicaţiile sau pot menţine în viaţă victima până la sosirea ambulanţei.

Ce faci când victima nu are puls

Dacă cineva cade şi nu mai respiră sau respiră foarte slab şi, în plus, nu mai are puls, trebuie să intervii cu măsuri de resuscitare. Verificarea semnalelor vitale nu trebuie să dureze mai mult de zece secunde. În cazul în care suspectezi că persoana respectivă a suferit un infarct - a prezentat stare generală de rău şi a acuzat dureri ca o gheară în capul pieptului, care se răspândeau în toată mâna stângă - este indicat să apelezi doar la compresiile cu mâinile pe torace, nu şi la respiraţia gură la gură, aşa cum se recomanda în trecut. Potrivit unor studii realizate în ultimii doi ani, respiraţia artificială nu mai este necesară ca măsură de prim ajutor în caz de stop cardiorespirator, fiindcă nu influenţează în mod semnificativ evoluţia bolnavului.

 De fapt, specialiştii din cadrul Asociaţiei Americane a Inimii spun că, în unele cazuri, respiraţia gură la gură chiar distrage atenţia de la manevrele de compresie a toracelui, care sunt mult mai importante. Este esenţial ca tehnicile de resuscitare să fie realizate cât mai repede posibil, preferabil în primele patru-cinci minute de la stopul respirator. Aceasta pentru că, atunci când o porţiune a inimii nu mai pompează sânge, ea nu mai bate corect, iar organele interne nu mai sunt irigate corespunzător. De aceea, dacă nu se realizează manevrele de resuscitare în primele minute, chiar dacă persoana respectivă supravieţuieşte, există riscul unor complicaţii severe la alte niveluri.

Când este necesară respiraţia artificială

În cazul infarctului, respiraţia gură la gură nu este o necesitate, fiindcă în momentul stopului cardiac, plămânii şi sângele conţin încă suficient oxigen cât să „hrănească" celelalte organe în primele câteva minute, cu condiţia ca cineva să realizeze compresiile toracice, care imită bătăile inimii. Totuşi, atunci când ajunge, echipa de salvare trebuie să ofere şi ventilaţie artificială (cu ajutorul unui balon autoexpansiv). Există şi situaţii în care procedura de respiraţie gură la gură este necesară. Este vorba despre toţi copiii cu vârste sub opt ani, despre adulţii care sunt găsiţi inconştienţi şi care nu respiră normal, fără a se cunoaşte cauza, şi despre orice victimă a înecului, a supradozelor cu medicamente sau care îşi pierde cunoştinţa din cauza unor probleme de respiraţie.

Respiraţia artificială este necesară mai ales în caz de înec



Defibrilatoarele publice, o şansă în plus

Luna trecută, la Galaţi au fost montate primele cinci defibrilatoare cardiace stradale. Aceste dispozitive, similare celor pe care le folosesc medicii de pe ambulanţe, sunt de mici dimensiuni şi oferă chiar mai multe şanse de supravieţuire persoanelor care suferă stop cardiorespirator decât manevrele clasice de prim ajutor. Pot fi folosite de orice persoană, chiar neinstruită în prealabil, deoarece aparatul este prevăzut cu indicaţii scrise precise, dar şi cu un dispozitiv acustic, care „spune", în limba română, ce paşi trebuie urmaţi. Defibrilatoarele sunt aparate care „electrocutează" inima cu un mic şoc, astfel încât să o „repornească". Conform statisticilor, dacă aceste aparate ar fi instalate în mai multe locuri publice din ţară, ar fi salvate cu 10% mai multe vieţi decât în prezent.

Ce trebuie să conţină trusa

Cum accidentele rutiere şi cele care se petrec acasă ori la serviciu sunt cele mai frecvente, fiecare dintre aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu truse medicale de urgenţă. Ele cuprind:

- feşi şi comprese sterile din tifon;
- pansamente cu rivanol;
- vată sterilă;
- leucoplast;
- un termometru;
- antiseptice (alcool sanitar, rivanol, apă oxigenată)
- batiste de hârtie cu soluţie dezinfectantă;
- ace de siguranţă;
- un garou elastic;
- foarfece cu vârfuri boante;
- mănuşi sterile;
- o broşură cu instrucţiuni de prim ajutor.

Unele astfel de truse pot să conţină şi o pipă Guedel, care arată ca un tub ce se introduce în gură şi care este menită să elibereze căile respiratorii în cazul în care sunt obstrucţionate (şoc anafilactic etc.).

Medicamente, în funcţie de afecţiune

Pe lângă toate obiectele de prim ajutor generale, trusa personală de urgenţă, de acasă sau pe care o luăm cu noi în concediu, trebuie să conţină şi câteva medicamente. Astfel, este bine să avem întotdeauna la îndemână tratamente antidurere, antifebrile, medicamente pentru reglarea tranzitului intestinal şi săruri de rehidratare orală, mai ales atunci când mergem în concediu vara.

Pentru uz extern, este bine să avem la noi unguente cu tetraciclină, pentru răni, şi geluri cu efect antiinflamator, în caz de entorse sau de luxaţii. Consultă medicul pediatru pentru a-ţi aproviziona trusa cu medicamentele potrivite pentru copilul tău. De asemenea, ea poate fi personalizată în funcţie de afecţiuni. Astfel, este imperios necesar ca bolnavilor cronic să nu le lipsească medicaţia recomandată de specialist, iar astmaticilor sprayul bronhodilatator.

Aşa se face resuscitarea!

Când o persoană este găsită leşinată şi fără puls este bine să o întinzi pe spate, în aşa fel încât să stea drept. Apoi, pune o palmă peste cealaltă şi plasează-le în centrul pieptului victimei, apăsând cu podul palmelor (1). Ritmul trebuie să fie unul destul de alert, astfel încât într-un minut să efectuezi 120 de compresii sau două într-o secundă. Acestea trebuie să fie atât de puternice încât să coboare sternul victimei cu 5-6 centimetri (2). Unii specialişti recomandă să realizăm aceste manevre pe ritmul melodiei „Stayin' Alive" a celor de la Bee Gees. 

Dacă este necesară şi respiraţia artificială, asigură-te că victima nu are nimic în gură şi înclină-i uşor capul pe spate, cu bărbia ridicată. După 30 de compresii toracice, pune o mână pe fruntea ei, strângându-i nările între degetul mare şi arătător. Cu cealaltă mână menţine-i bărbia ridicată. Deschide-i gura, inspiră normal şi apoi acoperă complet gura victimei cu a ta, expirând uniform aerul. Verifică dacă se produce ridicarea cutiei toracice. O respiraţie trebuie să dureze aproximativ o secundă şi trebuie să realizezi două astfel de respiraţii între reprizele de 30 de compresii toracice.

În cazul unei luxaţii, articulaţia trebuie răcită cu comprese cu gheaţă şi apoi imobilizată

Specialistul nostru

Călin Ciubotaru
medic de familie Bucureşti

Din trusa medicală de urgenţă a fiecăruia dintre noi nu trebuie să lipsească medicamentele antiinflamatoare şi antitermice (aspirină, ibuprofen, paracetamol) şi nici antitusivele (cum este codamin P). În cazul persoanelor cu boli cronice, este foarte important ca tratamentul să fie adaptat în funcţie de sezon, iar bolnavii să-şi cunoască foarte bine atât simptomele, cât şi măsurile de urgenţă care trebuie luate.

Astfel, în cazul alergicilor care fac reacţii foarte puternice la contactul cu anumite substanţe, mai ales în cazul celor care au suferit în trecut şoc anafilactic, se recomandă purtarea în permanenţă a unei seringi sau unei fiole cu adrenalină.

De asemenea, diabeticii insulinodependenţi trebuie să aibă mereu la ei insulina, pe care să şi-o administreze atunci când simt că este cazul. Şi pacienţii anginoşi ar trebui să poarte la ei nitroglicerină şi aspirină, pe care să le ia atunci când prezintă simptomele premergătoare unui infarct. Dacă manifestările nu dispar în cinci minute de la administrare, se mai ia o pastilă de nitroglicerină. Dacă nici aceasta nu are efect, persoana are nevoie de manevrele medicilor de urgenţă.

Vital

Şansele de supravieţuire în caz de stop cardiorespirator se dublează atunci când intervenim rapid.

Măsuri de bază în caz de accidente

Situaţiile care necesită cunoştinţe ale manevrelor de prim ajutor nu sunt doar cele în care victima îşi pierde cunoştinţa, cum este cazul infarctului, al accidentului vascular cerebral sau al înecului. Arsurile, rănile (însoţite sau nu de hemoragii), contuziile, luxaţiile, degerăturile şi intoxicaţiile cu medicamente ori cu substanţe chimice sau otrăvirile necesită măsuri speciale, pentru reducerea la minimum a afectării victimei şi pentru prevenirea complicaţiilor.

Apa «răceşte» arsurile

Indiferent cât de gravă sau de întinsă este arsura, principala măsură de prim ajutor pe care trebuie să o iei este să îndepărtezi hainele de pe piele (în cazul în care nu sunt lipite) şi să speli cu apă rece din belşug zona afectată, timp de aproximativ 15 minute sau până când durerea mai scade. Arsurile superficiale se deosebesc de cele periculoase prin profunzime şi prin dimensiunile zonei pe care se întind. În cazul celor uşoare, pielea este roşie, inflamată şi dureroasă. Dacă este mai adâncă, se formează băşici extrem de dureroase.

O arsură profundă nu este foarte dureroasă (în multe cazuri, sunt distruse terminaţiile nervoase din zona respectivă), rana este uscată şi închisă la culoare. După ce a fost răcită cu apă din abundenţă, zona respectivă se acoperă cu o compresă sau cu o ţesătură curată şi umedă. Nu aplica unguente de niciun fel fără recomandarea unui medic, pentru că alifiile nepotrivite pot face mai mult rău decât bine (favorizează infecţiile, întârzie vindecarea etc.).

Entorsele nu sunt atât de banale pe cât par

Mai întâlnite în acest sezon decât în restul anului din cauza gheţii şi a accidentelor în timpul practicării sporturilor de iarnă, entorsele şi luxaţiile trebuie tratate corect, în caz contrar existând riscul ca persoana în cauză să rămână cu sechele. Cu toţii am auzit, probabil, replica: „Dacă poţi pune piciorul în pământ înseamnă că nu e rupt!". Ei bine, acesta este un mit, avertizează specialiştii. De fapt, chiar şi în cazul unei „banale" entorse trebuie luate măsuri de menajare şi chiar de imobilizare a membrului afectat, mai ales dacă este afectată glezna.

Altfel, se poate instala aşa-numita instabilitate cronică a gleznei. Este vorba despre o tulburare care face ca, o dată lezată articulaţia gleznei, persoana în cauză să calce strâmb mult timp şi, astfel, să favorizeze deformarea ei şi, în unele cazuri, chiar fractura.

Aşadar, în cazul afectării unei articulaţii, prima măsură pe care trebuie să o iei este să aplici un prosop în care ai pus gheaţă pe locul afectat. Nu ţine această „compresă" mai mult de 20 de minute. Dacă suspectezi că membrul respectiv este fracturat, aplică o atelă (din trusa de urgenţă sau improvizată dintr-o bucată dreaptă de lemn) şi o faşă elastică. În cazul în care este vorba despre mână, braţ sau umăr, sfătuieşte victima să ţină braţul lipit de piept.

Dacă, în urma unui accident, persoana acuză dureri de spate sau de gât, cel mai important lucru este să nu mişti prea mult victima. Ea trebuie să rămână, cât mai mult timp posibil, în poziţia în care ai găsit-o. Singura măsură recomandată este să încerci să imobilizezi gâtul. Dacă nu suspectezi o leziune a coloanei vertebrale, ci doar a gâtului, cel mai indicat ar fi ca victima să se întindă pe spate, iar tu să te aşezi în genunchi în zona capului şi să-ţi pui ambele palme sub ceafa ei, astfel încât să nu existe o arcuire a gâtului, ci să fie drept, în continuarea coloanei. 

Rănile trebuie dezinfectate înainte de toate

În cazul rănilor deschise superficiale, evită contactul cu sângele victimei. Cel mai indicat ar fi să te speli bine pe mâini cu apă şi cu săpun sau cu soluţie antibacteriană şi să-ţi pui mănuşi de unică folosinţă, pentru a limita cât mai mult riscul de infecţie. Apoi, pentru a opri sângerarea, aplică presiune directă pe zona afectată. Spală rana sub robinet sau toarnă apă rece, curată, pe ea. Astfel sunt înlăturate impurităţile, dar nu freca zona. Acoper-o cu o compresă sterilă sau, în lipsa ei, cu o bucată de ţesătură curată şi uscată. Dacă rana este profundă şi sângerează abundent, aplică peste compresă un bandaj strâns, care exercită presiune asupra rănii, şi
leagă-i capetele.

Manevre de prevenire a sufocării

O persoană care a înghiţit greşit şi pare că se sufocă trebuie, mai întâi, întrebată dacă se simte bine. Dacă poate răspunde, este suficient să o baţi viguros peste spate, între omoplaţi, cu podul palmei de cinci ori, sprijinindu-i pieptul cu cealaltă mână. Dacă nu poate să răspundă, nici să tuşească, este cazul să aplici manevra Heimlich. Aceasta constă în îmbrăţişarea de la spate a victimei, ţinând mâinile în zona superioară a abdomenului. Înclin-o în faţă, strânge unul dintre pumni, poziţionându-l între buric şi partea inferioară a sternului, sprijină pumnul bine cu cealaltă mână şi trage-l cu putere înspre tine şi uşor în sus. Repetă procedura de maximum cinci ori, apoi aşteaptă ambulanţa.

Care este poziţia de siguranţă

În cazul în care o persoană în stare de inconştienţă respiră şi are puls, ea trebuie aşezată în poziţia de siguranţă. Mai exact, tu trebuie să îngenunchezi în faţa victimei, să-i întinzi capul şi să-i ridici bărbia, apoi să-i aşezi unul dintre braţe în unghi drept, pe lângă corp, cu antebraţul în sus. Celălalt braţ se trece peste torace, iar dosul palmei se aşază pe obrazul victimei (1). Apoi, ridică genunchiul opus faţă de tine, trăgându-l în sus (cu talpa pe sol), apucă umărul opus faţă de tine cu o mână şi cu cealaltă, genunchiul, şi întoarce victima pe o parte (2). Astfel, ea se va sprijini pe genunchi şi pe cot. La final, deschide-i gura (3). Astfel, în cazul în care ea va vomita, nu există riscul să se înece.



Degerăturile nu se «tratează» cu căldură

În cazul expunerii îndelungate la temperaturi sub zero grade Celsius, există riscul de degerături. Ele pot fi superficiale, afectând doar pielea, şi profunde, ajungând uneori până la muşchi sau până la oase. Dacă persoana acuză furnicături şi mâncărimi la nivelul extremităţilor, senzaţie de durere, iar pielea este albă şi imobilă, este cazul să iei măsuri. În cazul celor superficiale, pielea din zona afectată se încălzeşte prin contactul cu piele caldă. Nu freca zona cu zăpadă, nu folosi surse de căldură şi nu aplica niciun fel de loţiune. Dacă degerăturile sunt profunde, victima trebuie dusă la adăpost şi hidratată cu băuturi calde (nealcoolice) şi se înfăşoară în haine şi în pături călduroase. Nu interveni în niciun mod asupra zonei degerate, ci transportă persoana, de urgenţă, la spital.

Specialistul nostru

Mihaiela Coman
medic specialist medicină de urgenţă  Spitalul Militar Central, Bucureşti

În acest sezon, cele mai frecvente situaţii în care ar trebui să oferim primul ajutor sunt luxaţiile sau entorsele, infarctul şi degerăturile. În oricare dintre aceste probleme, principala măsură care trebuie luată este scoaterea victimei din mediul rece şi ducerea ei într-o încăpere încălzită. În cazul unui infarct, acest pas trebuie precedat de apelul la 112, numărul unic de urgenţă. În cazul unui accident care a dus la afectarea uneia sau mai multor articulaţii, ele trebuie menajate şi imobilizate, indiferent de gravitatea problemei. Chiar şi în cazul unei entorse, care constă în întinderea ligamentului, este necesară imobilizarea cu o faşă elastică ori cu o gleznieră. În caz contrar, problema nu dispare, iar articulaţia poate deveni meteosensibilă.

Important

În caz de otrăvire, nu forţa victima să vomite şi nu-i oferi apă sau lapte de băut, ci sună la 112!


Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările