Boala de reflux, afecţiunea care te arde pe dinăuntru

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conţinutul stomacului refluează în esofag sau în gură

DIGESTIE Deşi este o afecţiune medicală care nu pune viaţa pacientului în pericol, boala de reflux gastroesofagian este asociată cu suferinţă şi cu complicaţii considerabile. Deteriorează calitatea vieţii bolnavilor într-un mod similar cu alte afecţiuni, precum artroza, infarctul de miocard sau hipertensiunea arterială. Boala este legată direct de stilul de viaţă, de obezitate, fiind rezultatul unei alimentaţii inadecvate

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conţinutul stomacului refluează în esofag sau în gură. „Refluxul este un proces fiziologic normal, care este prezent la nou-născuţi, copii şi adulţi. Majoritatea episoadelor sunt scurte şi nu cauzează simptomatologie supărătoare sau complicaţii. Însă în boala de reflux gastroesofagian, această simptomatologie devine supărătoare şi se poate asocia cu complicaţii“, explică Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog la Clinica Digestmed din Bucureşti.

Care sunt aceste complicaţii? „Esofagită de reflux, ulcer peptic esofagian, stenoză esofagină, hemoragie digestivă, esofagul Barrett“, completează dr. Raluca Oprea, medic primar gastroneterolog la Spitalul Monza.

Cea mai comună afecţiune digestivă

În 2004 s-a raportat în SUA că boala de reflux gastroesofagian – BRGE – este de departe cel mai comun diagnostic de afecţiune digestivă, reprezentând aproape o cincime din totalul diagnosticelor de ambulator. „În afara costului economic ridicat, acestă suferinţă deteriorează calitatea vieţii pacienţilor la nivel similar cu alte afecţiuni, cum ar fi artroza, infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă sau hipertensiunea arterială“, adaugă dr. Adelina Popescu.

Mâncarea este transportată de la nivelul cavităţii bucale către esofag şi stomac. Esofagul se destinde şi se contractă printr-o serie de mişcări numite peristaltism, cu scopul propulsării alimentelor în stomac, explică întregul mecanism dr. Adelina Popescu. Acolo unde esofagul se uneşte cu stomacul există un inel muscular circular care se numeşte sfincter esofagian inferior – SEI. „După înghiţirea mâncării, SEI se relaxează pentru a le permite alimentelor să intre în stomac şi apoi se contractă pentru a preveni refluarea alimentelor şi a acidului în esofag“, mai spune medicul specialist. Uneori, însă, SEI este prea relaxat din cauza întinderii sau umplerii excesive a stomacului, permiţând conţinutului lichid din stomac să reflueze în esofag. Acest fenomen se întâmplă, ocazional, la majoritatea indivizilor, după mese copioase. Refluxul gastroesofagian devine patologic atunci când mecanismele antireflux sunt depăşite. „Refluxul gastroesofagian apare din cauza modificării permanente sau tranzitorii a barierei reprezentate de joncţiunea esogastrică: incompetenţa sfincterului esofagian inferior, relaxarea tranzitorie a acestuia, disfuncţia mecanismelor antireflux“, explică dr. Raluca Oprea.

Hernia hiatală, o cauză

„Diafragma, muşchiul plat situat la baza plămânilor, se contractă şi se relaxează în funcţie de momentul respirator. Înainte de a se uni cu stomacul, esofagul trece printr-un orificiu la nivelul  diafragmei, numit hiatus diafragmatic. În mod normal, contracţia diafragmei îmbunătăţeşte funcţia sfincterului esofagian inferior. În situaţiile de lărgire a hiatusului, stomacul poate aluneca parţial prin diafragmă în torace, formând hernia hiatală de alunecare“, mai spune dr. Adelina Popescu.  

Prezenţa herniei hiatale creşte refluxul acid în esofag, adaugă medicul. „Hernia hiatală este frecventă la persoanele de peste 50 de ani. Obezitatea şi sarcina sunt factori predispozanţi. Cauza precisă a herniei hiatale este necunoscută. O teorie ar fi relaxarea ţesutului care înconjoară diafragma, proces ce apare odată cu avansarea în vârstă“, conchide dr. Popescu.

Arsuri, de două-trei ori pe săptămână

„Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune aflată în strânsă corelaţie cu standardul de viaţă, cu nivelul de civilizaţie, cu obezitatea, fiind rezultatul unei diete bazate pe consumul de fast-food, de băuturi carbogazoase, cafea, alcool şi tutun“, avertizează dr. Raluca Oprea. Cel mai frecvent simptom al bolii este pirozisul, adică senzaţia de arsură localizată în centrul toracelui, care iradiază uneori către gât, fiind însoţită şi de un gust acru. „Persoanele care au pirozis de cel puţin două-trei ori pe săptămână pot avea boala de reflux gastroesofagian“, este de părere dr. Adelina Popescu.

Potrivit dr. Raluca Oprea, BRGE este o afecţiune frecventă, 7% din populaţie având pirozis în fiecare zi, iar 36% – mai des de o dată pe lună. Alături de pirozis, alte simptome tipice sunt regurgitaţia şi disfagia – dificultatea la înghiţire. Refluxul anormal poate determina şi simptome atipice, cum ar fi tusea, durerea în piept şi respiraţia şuierătoare. Acestea nu sunt, însă, manifestări specifice, ele putând fi asociate şi unei afectări pulmonare – pneumonie, astm, fibroză pulmonară idiopatică – sau laringiene – laringită, cancer. „Semnele de alarmă care ar trebui să determine pacientul să se prezinte de urgenţă la medic sunt: dificultatea sau durerea la înghiţire, scăderea ponderală inexplicabilă, durerea toracică, senzaţia de sufocare, sângerarea – vărsătura cu sânge sau cu aspect de zaţ de cafea, dar şi scaunele negre – melena“, avertizează dr. Popescu.

Alimentaţia bazată pe băuturi carbogazoase şi mâncare bogată în grăsimi favorizează apariţia cazurilor severe, complicate cu esofagita de reflux, avertizează dr. Raluca Oprea. Aceasta mai spune că incidenţa esofagitei de reflux este în creştere, prezenţa ei fiind mai mare odată cu înaintarea în vârstă.

A se evita sucurile acidulate şi vinul alb

Frecvenţa pirozisului în BRGE afectează calitatea vieţii pacienţilor. Însă există câteva măsuri igienico-dietetice care, dacă sunt aplicate sistematic, pot ameliora situaţia, dau asigurări medicii gastroenterologi. „Este vorba despre restricţiile alimentare, cu evitarea meselor abundente, despre evitarea alimentelor care scad presiunea asupra sfincterului esofagian inferior – grăsimi, cafea, ciocolată, alcool, a celor care cresc secreţia gastrică acidă – adică băuturi carbogazoase, suc de portocale, suc de roşii, vin alb“, enumeră dr. Raluca Oprea. În plus, ar trebui să limităm aportul de mentă şi de condiment picante.

De asemenea, este important să ne lăsăm de fumat, să scădem în greutate dacă suntem obezi şi să evităm pe cât se poate medicaţia care scade presiunea SEI, printre care nitraţi, cofeină, anticolinergice. În ceea ce priveşte legătura între agravarea simptomelor în funcţie de anotimp, dr. Raluca Oprea spune că nu s-a demonstrat ştiinţific o ciclicitate a apariţiei simptomelor.

 Cel mai eficient tratament: schimbarea stilului de viaţă

Boala de reflux gastroesofagian se diagnostichează pe baza simptomatologiei şi a răspunsului la tratament. „La pacienţii cu simptomatologia bolii de reflux, dar fără evidenţa complicaţiilor, se recomandă, în primul rând, schimbarea stilului de viaţă şi, uneori, medicaţie“, explică dr. Adelina Popescu. Astfel, medicii gastroenterologi ne sfătuiesc să scădem în greutate, dacă este cazul, să evităm mesele târzii şi copioase, să dormim pe perne mai înalte, să evităm hainele strâmte în talie, să renunţăm la fumat, să evităm mestecarea gumei şi a alimentelor care cresc refluxul acid.

Testare specifică în cazul diagnosticului neclar

Testarea specifică este necesară atunci când diagnosticul este neclar şi când apar semnale de alarmă, precum durerea precordială, simptomele pulmonare sau ORL, disfagia, odinofagia, scăderea ponderală inexplicabilă, anemia, răspunsul inadecvat la tratament sau recurenţa simptomelor. Această testare specifică include endoscopia digestivă superioară, pH-metria şi monometria.

„Endoscopia digestivă superioară este o metodă de investigaţie minim invazivă care explorează esofagul, stomacul, duodenul, cu posibilitatea biopsierii leziunilor suspecte. Prin pH-metria esofagiană se măsoară nivelul acidului refluxului gastric pe o durată de 24 de ore şi se recomandă pacienţilor la care simptomatologia persistă în pofida tratamentului şi când endoscopia a exclus alte leziuni“, explică dr. Adelina Popescu. Manometria esofagiană măsoară contracţiile esofagului şi este indicată celor cărora li se recomandă intervenţie chirurgicală la nivelul SEI în cazul herniilor hiatale voluminoase sau a bolii de reflux gastroesofagiene persistente.

În formele moderate şi severe, alături de schimbarea stilului de viaţă şi a regimului alimentar, se recomandă tratament medicamentos. Clasele de medicamente utile în această afecţiune sunt: antiacidele, inhibitorii de pompă de protoni şi antagoniştii histaminici. „Pentru tratamentul iniţial al pacienţilor cu esofagită, cea mai bună strategie medicală este de a începe cu un inhibitor de pompă de protoni, urmând tentativa de reducere a dozelor. Tratamentul de întreţinere al esofagitei trebuie redus până la doza minimă care controlează simptomele, fără a fi necesară repetarea endoscopiei“, explică dr. Raluca Oprea.

Pacienţilor care nu răspund bine la schimbarea stilului de viaţă şi la tratamentul medicamentos, precum şi celor care refuză ideea de a urma tratament toată viaţa le este recomandat tratamentul chirurgical, care este foarte eficient. „Scopul este de a calibra hiatusul esofagian şi de a realiza o valvă antireflux, prin înfăşurarea esofagului terminal cu porţiunea fundică a stomacului. Aceasta acţionează ca o valvă ce previne refluarea sucului gastric acid în esofag“, conchide dr. Oprea.

Simptome mai puţin frecvente la bolii de reflux

Durere în etajul abdominal superior.

Durere retrosternală.

Disfagie – dificultate la înghiţire.

Odinofagie – durere la înghiţire.

Laringită persistentă sau răguşeală.

Durere persistentă în gât.

Tuse cronică sau cu debut acut.

Regurgitarea alimentelor sau a fluidelor.

Senzaţie de nod în gât.

Carii dentare.

Pneumonii recurente.

Sinuzită cronică.

Senzaţie de sufocare ce trezeşte pacientul din somn.