Cancerul de sân schimbă tot mai multe destine
0
Creşterea speranţei de viaţă, alimentaţia modernă şi amânarea maternităţii sunt motivele pentru care tot mai multe femei sunt afectate de boală.
Dintre toate formele de cancer cu preponderenţă feminină, cel de sân este în top. Iar statisticile ne dau încă un motiv de îngrijorare: tot mai multe femei sunt afectate de maladie şi de la vârste tot mai tinere. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani de la Universitatea Washington, numărul cazurilor de cancer mamar a crescut la nivel global cu 3,1% pe an în ultimii 30 de ani. „În fiecare an, depistăm în România circa 7.200 de cancere mamare, dar pe lângă acestea sunt alte mii de care nu ştim", spune medicul primar oncolog Florin Băcanu de la Spitalul Clinic „Sf. Maria" din Bucureşti, vicepreşedintele Societăţii Române de Oncologie Medicală.
Bagajul genetic are un impact redus
Mai puţin de 10% din femeile care dezvoltă cancer de sân au o predispoziţie pentru această maladie. „Dacă ai patru cazuri de cancer de sân în familie, toate peste 50 de ani, există o probabilitate de 80% de a dezvolta această maladie. Dacă ai o singură rudă, de gradul I, care a făcut atât cancer mamar, cât şi ovarian, probabilitatea este de 75-80%. Dacă ai două rude, dintre care una cu cancer la ovar şi cealaltă la sân, riscul să faci şi tu ajunge la 70%.
Probabilitatea este tot de 70% dacă ai o singură rudă cu cancer, dar care a debutat înaintea vârstei de 50 de ani", precizează medicul Florin Băcanu. Chiar şi acest factor de risc poate fi însă influenţat, pentru că medicina modernă ne oferă astăzi posibilitatea de a aduce pe lume fetiţe care nu poartă genele oncogene incriminate pentru majoritatea (dar nu pentru toate) cancerelor de sân ereditare (BRCA1 şi BRCA2). Femeile care apelează la fertilizare in vitro pot opta pentru diagnosticarea genetică a embrionilor, în urma căreia sunt selectaţi pentru implantare doar aceia care nu au genele în cauză. Asemenea proceduri s-au efectuat deja în Europa şi în SUA. În România, ele nu sunt disponibile deocamdată.
Obiceiurile moderne, în boxa acuzaţilor
Mai bine de 90% din cazurile de cancer de sân sunt consecinţa creşterii speranţei de viaţă şi stilului de viaţă modern, care implică o alimentaţie nesănătoasă, lipsă de exerciţii fizice şi obezitate. Riscul de cancer mamar este influenţat de hormonul feminin estrogen. Odată cu creşterea speranţei de viaţă a populaţiei, expunerea la estrogen este mai îndelungată, lucru care favorizează apariţia tumorilor de sân.
Specialiştii de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie au plasat obezitatea în topul factorilor de risc pentru cancerul de sân. Ţesutul adipos creşte secreţia hormonilor estrogeni, iar aceştia sunt implicaţi în mecanismul de formare a tumorilor la sân. Pe locurile al doilea şi al treilea în topul întocmit de cercetătorii britanici sunt consumul de alcool şi fumatul.
Este o certitudine faptul că alcoolul în exces favorizează formarea celulelor tumorale, însă oamenii de ştiinţă nu au dat încă un verdict privind alcoolul consumat cu moderaţie şi riscul de cancer mamar. În opinia unora dintre ei, chiar şi un consum moderat creşte acest risc. La fiecare 10 grame de alcool consumate zilnic, probabilitatea de a dezvolta maladia creşte cu 9%, relevă un studiu. Totuşi, alte cercetări susţin că vinul şi berea, consumate cu moderaţie, au efect protector.
A fost demonstrat de nenumărate studii că un consum crescut de grăsimi saturate, cum sunt cele conţinute de carnea roşie, predispune femeile la cancer mamar. În schimb, cele care includ în dieta lor o cantitate mare de legume şi de fructe au un risc mai redus de a dezvolta această boală. Efectul protector se datorează, pe de o parte, antioxidanţilor conţinuţi, iar pe de alta, fibrelor alimentare, care stimulează detoxifierea organismului. Alimentele rafinate (zahărul alb, pâinea albă, pastele obţinute din făină albă) şi aditivii alimentari care abundă în dieta modernă stau şi ele la originea cazurilor tot mai frecvente de cancer mamar.
Avorturile creează „furtuni hormonale"
Dincolo de aceşti factori de risc, în cazul româncelor, există unii particulari. Întreruperile de sarcină sunt un factor de risc pentru cancerul mamar. În trecut, au fost efectuate multe întreruperi de sarcină. Azi, unele tinere, chiar şi de teama de a nu pierde un examen, avortează dacă rămân din greşeală însărcinate. „Un avort înseamnă o furtună hormonală pentru organism. Corpul tău primeşte informaţia că va alăpta, apoi «la loc comanda». Toată această zăpăceală duce la leziuni premaligne şi apoi maligne", precizează medicul Florin Băcanu.
Un alt motiv pentru care creşterea frecvenţei cancerului mamar urmează şi la noi tendinţele occidentale este acela că multe românce au „îmbrăţişat" obiceiul de a-şi întemeia o familie la vârste mai înaintate, amânând conceperea primului copil. „Naşterea după 30-32 de ani prezintă deja un risc de cancer, pentru că în organism se acumulează foarte mulţi hormoni feminini. O femeie care nu naşte niciodată are un risc cu 30% mai mare să dezvolte cancer de sân, comparativ cu una care a născut", explică medicul oncolog, care precizează că, biologic, corpul femeii este programat să nască între 18 şi 25 de ani.
La noi, provoacă mai multe decese
În majoritatea ţărilor europene, mortalitatea prin cancer de sân a scăzut simţitor în ultimele decenii. În unele ţări, numărul deceselor s-a redus aproape la jumătate. În România însă, rata de deces este cu aproximativ 20% mai mare decât media înregistrată la nivel mondial. Explicaţia: femeile merg la medic târziu, când maladia este în stadii avansate şi eficienţa tratamentelor este redusă. „Ne confruntăm cu multe cazuri în care pacienta ajunge la doctor cu metastaze multiple. Dacă depistăm cancerul în stadiu incipient, supravieţuirea în primii cinci ani este de 97%", spune medicul oncolog Florin Băcanu.
Mariana Harabagiu avea 39 de ani când a descoperit, după ce şi-a palpat sânii, un nodul dur. A mers atunci la un medic oncolog din judeţul Bacău, unde locuieşte, iar acesta i-a recomandat extirparea nodulului. A amânat însă intervenţia vreme de trei ani. „În acest timp am făcut o facultate la ID. Dacă aş fi luat măsuri atunci, în 2005, poate nu aş fi trecut prin atâta suferinţă. Am făcut chimioterapie, mastectomie a ambilor sâni (n.r. - extirparea chirurgicală a sânilor), apoi din nou chimioterapie şi radioterapie. Când m-am trezit din operaţie, am trăit cea mai cruntă durere din viaţa mea. Iar chimioterapie am făcut cu o combinaţie puternică de medicamente", îşi aminteşte Mariana.
Acum, după această grea încercare, se simte bine, iar analizele sunt încurajatoare şi mărturiseşte că speră să se bucure cât mai mult timp de viaţă şi de cei dragi. „Când vezi că ceva nu e-n regulă, când descoperi un nodul sau orice altă modificare, trebuie să te duci din timp la doctor. Nu este bine nici să te panichezi prea tare, dar nici să te culci pe-o ureche", mai spune ea.
Durerea nu este un reper
Maria Vochin, în vârstă de 53 de ani, din Bucureşti, a fost diagnosticată în urmă cu patru ani cu carcinom ductal în stadiul II. Maria s-a alarmat după ce o colegă de serviciu a fost depistată cu cancer de sân în stadiul III. Colega ei nu a mers la medic din timp, pentru că nu avea dureri. De cele mai multe ori, cancerul mamar nu dă simptome decât în stadiile avansate.
Doar 8% din femei au dureri de sân la debutul maladiei. „Lipsa durerii nu înseamnă neapărat că totul este în regulă. Aşa că am decis să-mi fac, preventiv, o mamografie, investigaţie pe care, până atunci, nu o mai efectuasem. Am descoperit că şi eu aveam o tumoare de 3,5 centimetri, care s-a dovedit a fi malignă după extirpare. Sunt încă în viaţă pentru că mă număr printre femeile norocoase care au ajuns la medic din timp", povesteşte Maria Vochin.
Alte simptome pot fi creşterea în volum a unui sân (cancerul apare unilateral), modificarea conturului sânilor, înroşirea şi îngroşarea pielii pe anumite zone ale sânului, apariţia unor scurgeri sau a unor eczeme la nivelul mamelonului, apariţia unor excrescenţe pe sân, retracţia („înfundarea") mamelonului. Există şi cazuri în care cancerul de sân nu provoacă niciun simptom.
Afectează şi bărbaţii
Cancerul de sân este întâlnit şi la bărbaţi, pentru că şi ei deţin ţesut mamar. Prin urmare, şi bărbaţii trebuie să fie atenţi la orice modificare a sânilor. Maladia este însă de aproape 100 de ori mai frecventă la femei, pentru că apariţia ei este influenţată în principal de fluctuaţiile hormonilor feminini.
1,6 milioane de femei au fost depistate cu cancer mamar în 2010 la nivel mondial.
Ştiai că...
... opt din zece noduli mamari sunt benigni?
... 70% din cazurile de cancer sunt descoperite prin autoexaminarea sânilor?
... femeile cu implant mamar nu sunt mai predispuse la cancer de sân?
... depistată în stadiul I sau II, maladia este curabilă în proporţie de peste 90%?
.... dimensiunea sânilor nu influenţează în niciun fel riscul de cancer mamar?
... tratamentele de substituţie hormonală administrate după menopauză cresc riscul de a dezvolta cancer mamar?
... contrar unor opinii, sutienele cu sârmă nu favorizează formarea tumorilor maligne?
Ce investigaţii trebuie să faci
Şansele de supravieţuire ale femeilor cu cancer de sân sunt cu atât mai mari cu cât sunt diagnosticate şi tratate în stadii incipiente. Pentru aceasta, sunt necesare autoexaminări lunare ale sânilor, ce trebuie completate periodic de ecografii sau de mamografii. Până la vârsta de 40 de ani, cea mai bună metodă de investigare a sânilor este ecografia. Mamografia nu este indicată femeilor cu vârste sub 40 de ani, pentru că ţesutul mamar este foarte dens şi apare pe filmul radiologic sub forma unei pete albe. Prin urmare, această investigaţie cu raze X nu face posibilă vizualizarea unor eventuale formaţiuni tumorale.
Deşi mai mulţi miniştri au anunţat, de-a lungul anilor, că vor crea un program de screening (de investigare a populaţiei feminine) pentru cancerul de sân în România, acesta nu există nici la ora actuală. În ţările în care a fost implementat un asemenea program, mortalitatea prin cancer mamar s-a redus cu până la 30%.
Ecografii gratuite în această lună
Pe parcursul acestei luni, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din ţara noastră derulează o campanie de informare intitulată „Nu am făcut destul!". În cadrul ei, se vor oferi ecografii mamare bilaterale gratuite în clinicile Gral Medical din Ploieşti, Piteşti, Craiova, Focşani şi din Bucureşti. Programările pot fi făcute pe site-ul www.invingemcancerul.ro. ;
Calendar de examinare a sânilor
Vârsta Autoexaminare Ecografie mamară Mamografie
20-39 de ani lunar anual -
40-50 de ani lunar - la doi ani
După 50 de ani lunar - anual
Se încarcă comentariile...
