Când ai cu adevărat nevoie de antibiotice
0
Eşti bolnav. Nu eşti sigur ce ai, dar ştii că ai prefera să scapi de urechile înfundate, de tusea sâcâitoare sau de durerile musculare. Bănuieşti că ai gripă, aşa că te duci la medic. Dacă cercetările recente au dreptate, atunci medicul tău îţi va prescrie antibiotice, chiar dacă ştie că nu te vor face bine mai repede.
„Cercetările au demonstrat că anumite infecţii obişnuite nu necesită tratamentul cu antibiotice. Şi totuşi continuăm să le luăm. Această suprautilizare a antibioticelor a condus la superinfecţii şi acum rezistenţa în faţa bacteriilor este în creştere“, spune Amanda Helberg, medic la o clinică din Texas, SUA.
O scrisoare publicată în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane arată că medicii prescrie antibiotice pentru bronşită acută în aproape 70% din cazuri, în ciuda multitudinii de dovezi care demonstrează că aceste medicamente nu funcţionează împotriva bolilor respiratorii, notează CNN.
„În ciuda dovezilor clare, a ghidurilor publicate şi a altor măsuri luate pentru limitarea consumului de antibiotice, medicii continuă că prescrie antibiotice cu spectru larg, scumpe“, avertizează specialiştii dr. Michael Barnett şi dr. Jeffrey Linder de la un spital din Boston, SUA.
Iată ce trebuie să ştiţi despre bolile pentru care se prescriu în exces aceste antibiotice.
Răceala şi gripa
Infecţiile respiratorii superioare, cunoscute mai bine sub numele de răceală şi gripă, sunt cauzate de virusuri. Antibioticele omoară doar bacteriile. „Antibioticele nu sunt necesare şi nu au niciun beneficiu în cazul răcelii sau gripei“, este de părere dr. John Joseph, un medic de familie la o clinică americană.
Cel mai bun mod de a preveni gripa este vaccinarea anuală. Dacă deja te-ai îmbolnăvit, discută cu medicul despre medicamentele antivirale care îţi pot grăbi recuperarea.
Răcelile durează, de obicei, între şapte şi zece zile şi vor dispărea cu ajutorul lichidelor şi a odihnei din plin. Pentru ameliorarea simptomelor poţi lua medicamente care nu necesită prescripţie medicală, cum ar fi paracetamolul sau aspirina.
Bronşita
Bronşita acută în cazul adulţilor sănătoşi (fără alte complicaţii) nu trebuie tratată cu antibiotice, sunt de părere specialiştii. Există totuşi excepţii. „Pacienţii care au complicaţii, cum ar fi emfizemul sau boli pulmonare obstructive pot primi antibiotice deoarece sunt mai susceptibili la infecţii bacteriene secundare“, precizează dr. Joseph.
Otitele
În cazul otitelor cel mai bine decide medicul. Infecţiile de urechi pot fi cauzate fie de virusuri, fie de bacterii şi singura metodă de a determina cauza este să se facă o puncţie în timpan pentru a se colecta puţin fluid şi a se analiza. „În SUA mulţi medici tratează otita cu antibiotice în loc să obţină o cultură de lichid şi s-o analizeze“, spune Joseph.
Unii medici recomandă o perioadă de aşteptare pentru a vedea dacă infecţia trece de la sine, potrivit „WebMD“, dar alţii se îngrijorează că bacteriile netratate pot face mai mult rău.
Pneumonia
Pneumonia poate fi cauzată de multe lucruri: de bacterii, de virusuri sau poate fi de natură micotică (ciuperci parazite). Antibioticele vor funcţiona dacă medicul a identificat tipul exact al bacteriei care cauzează infecţia. Mai pot fi folosite şi medicamentele antivirale pentru tratarea pneumoniei cauzată de virusuri.
Infecţiile sinusurilor
Sinuzita este inflamaţia sinusurilor. Infecţia poate fi de natură bacteriană, virală sau micotică sau chiar declanşată de alergii. Multe dintre infecţiile sinusurilor sunt cauzate de virusuri şi nu necesită antibiotice. Dar, bineînţeles că există excepţii. Medicul poate prescrie antibiotice dacă simptomele sunt severe şi includ febră mare pe lângă nasul care curge şi tusea productivă. Antibioticele pot fi necesare şi dacă te simţi bine câteva zile iar apoi simptomele revin, sau dacă infecţia durează mai mult de o săptămână.
Infecţiile în gât – faringită streptococică
Infecţia în gât cauzată de streptococ este o infecţie bacteriană, aşadar pentru a lupta împotriva ei, antibioticele sunt necesare. Însă doar pentru o mică parte din cei care suferă de dureri în gât este valabilă infecţia cu streptococ. Aşadar, asigură-te că medicul pune diagnosticul corect bazându-se pe un examen fizic şi pe un test de laborator.
Concluzie
„Consultă neapărat medicul atunci când te simţi bolnav. Nu lua medicamente rămase în dulăpior de la alte boli trecute, nu împărţi antibioticele cu altcineva şi nu lua antibiotice pentru virusuri“, ne sfătuieşte Helberg.
Citeşte şi:
Controlul lumii, preluat de bacterii. Afecţiuni tratate incorect în România
Antibioticele pe care le luăm nu mai au putere împotriva infecţiilor, au doar efecte secundare, iar microbii rezistenţi fac tot mai multe victime în toată lumea. Acesta este scenariul apocaliptic al specialiştilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru viitorul apropiat.
Antibioticele pot cauza infecţii intestinale grave la copii
Antibioticele prescrise de medici copiilor pot cauza infecţii bacteriene la copii. Infecţiile cauzate de excesul de antibiotice se manifestă prin cazuri severe de diaree, febră şi crampe abdominale, potrivit unui nou studiu.
Mai multe bacterii, mai puţine medicamente
La nivel european consumul de antibiotice este în descreştere, iar populaţia europeană este din ce în ce mai informată în privinţa faptului că antibioticele nu omoară virusurile, potrivit unui sondaj recent realizat de Comisia Europeană. Totuşi, din cauza excesului de antibiotice de până acum, bacteriile prezintă o rezistenţă din ce în ce mai mare.
Prof. dr. Ion Fulga, profesor de farmacologie: „În răceală, medicamentele nu tratează nimic!“
Specialistul care a elaborat prima Lege a Medicamentului din România şi care a înfiinţat Agenţia Naţională a Medicamentului, prof. dr. Ion Fulga, ne spune cum ar trebui să ne folosim de aceste „unelte“ pentru a ne transforma din bolnavi în sănătoşi şi nu invers.
Se încarcă comentariile...
