Când se operează şi când nu problemele la genunchi? Aflăm la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

Durerile de genunchi sunt una dintre cauzele principale pentru care mergem la ortoped. Indiferent că practicăm un sport sau doar am făcut o mişcare greşită, structurile genunchiului pot suferi. Care sunt afecţiunile care au neapărat nevoie de operaţie ne spune dr. Ion Bogdan Codorean, medic primar ortoped, specializat în traumatologie sportivă, la Adevărul Live.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live  

Cât de riscant pentru articulaţiile noastre este să alergăm?

Sportul este bun, în general, pentru organism. Şi este foarte bun şi pentru articulaţii. Acum, totul trebuie făcut cu moderaţie, în anumite limite. Dacă noi alergăm 10-15 kilometri pe zi, zi de zi, numai pe suprafeţe dure de beton este un stres asupra articulaţiilor, mai ales la nivelul genunchiului.

Dacă alergăm, eu ştiu, zece kilometri pe zi pe tartan sau pe iarbă, e alt stres.

...mai mic.

Mai mic, bineînţeles. Deci, suprafaţa pe care alergăm este foarte importantă. La fel: una este să alergi pe o suprafaţă plată, alta e să alergi pe o suprafaţă denivelată. Mişcarea e bună, alergatul e foarte bun, dar trebuie să avem grijă să nu trecem în extrema cealaltă. Să nu alergăm mai mult decât putem.

Şi asta, mai ales dacă nu avem probleme cu genunchii. Dar dacă deja avem? Alergatul poate să ne agraveze problemele?

Orice durere care apare regulat sau de câte ori facem un anumit lucru trebuie să ne ridice semne de întrebare şi să mergem la medic. Dacă se mai şi umflă articulaţia respectivă...

Dar e normal ca după trei-patru kilometri de alergat prin parc să-ţi simţi genunchii puţin dureroşi?

Depinde cine simte. Dacă simte cineva care aleargă prima oară după o perioadă lungă sau este în perioada de început de când s-a apucat de alergare, da. E în limite normale să simtă ceva oboseală. Durere. Dar dacă această durere apare la cineva experimentat şi, mai ales, dacă este însoţită de umflarea articulaţiei, atunci trebuie să vină neapărat la medic.

Care sunt problemele care pot să apară totuşi la genunchi? Ce riscă cineva care aleargă la maratoane, dar nu pe tartan sau pe iarbă?

Cu cât suprafaţa e mai dură, cu atât impactul asupra articulaţiei e mai mare. Pentru că oasele sunt căptuşite cu un cartilaj. La genunchi – pentru că aceasta este zona cea mai afectată – există meniscurile care sunt tot aşa tot o structură fibro-cartilaginoasă. Cu vârsta, meniscurile se deshidratează. Deshidratându-se îşi pierd elasticitatea. Şi atunci, noi dacă şi alergăm pe o suprafaţă foarte dură ajung să se rupă. Şi apar leziunile acestea degenerative de menisc. Meniscul se rupe, se rupe şi cartilajul. Cei mai mulţi pacienţi nu au dureri când apar aceste leziuni, la început. Şi atunci când ajung la noi, leziunile sunt destul de întinse.

Asta atunci când un menisc nu se rupe traumatic, în timpul unei răsuciri, în timpul unui meci de fotbal. Atunci, e însoţit de durere şi pacientul vine imediat la medic.

La cei care fac sport de performanţă este imposibil să nu apară aceste leziuni degenerative.

Cum putem să ne protejăm, totuşi, genunchii? Putem să facem pregătire înainte de alergare?

Este obligatoriu. Cei care participă la maratoane se pregătesc. Dacă musculatura nu e echilibrată în jurul articulaţiilor, atunci efortul e foarte mare.

Toată lumea care face sport ar fi bine să treacă înainte pe la cardiolog sau pe la medicul de medicină sportivă.

E foarte important felul în care alergi. Dacă nu ştii să alergi, atunci toată biomecanica asta greşită se răsfrânge asupra articulaţiilor. Apar oboseala şi durerea mault mai repede.

Încălţămintea e foarte importantă.

Ce se poate întâmpla dacă se amână prea mult operaţia în cazul unui ligament încrucişat?

Ligamentul încrucişat anterior se rupe cel mai des. El are rolul de a nu lăsa tibia să meargă în faţă şi să nu se rotească prea mult în interior. Femurul în loc să clace pe meniscuri aşa cum trebuie, calcă pe ele răsucite şi se rup. Orice om care are ruptură de ligament încrucişat va face ruptură de menisc şi, în zece ani, artroză. Pacienţii tineri au nevoie de această operaţie.

Riscurile în artroscopie sunt mai mici. Din păcate, nu există operaţie fără riscuri.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite