Cardiolog: „Blocarea arterelor coronare provoacă dureri în piept, dificultăţi de respiraţie şi atac de cord“. Ce este angioplastia şi când este indicată

Bolile cardiovasculare fac cele mai multe victime

Cei mai mulţi pacienţi din România, dar şi din alte ţări, mor din pricina bolilor de inimă. 14 februarie este Ziua Naţională a Prevenţiei Cardiovasculare.

14 februarie este Ziua Naţională a Prevenţiei Cardiovasculare. Prof.dr.Martin Schillinger, specialist în medicină internă, angiologie şi cardiologie la WPK Viena, a explicat care sunt cele mai frecvente boli şi investigaţiile minim invazive care se fac astăzi în această patologie, precum şi care este efectul tratamentului cu statine.

Adevărul: Bolile cardiovasculare sunt considerate ucigaşul nr. 1 din lume. Care sunt cele mai frecvente boli cardiovasculare şi în ce constă gravitatea lor?

Prof.dr.Martin Schillinger: Principala cauză de deces în lumea occidentală este atacul de cord. Infarctul este cauzat de ateroscleroză, care este o boală ce duce la obstrucţia arterelor. Din cauza acestor blocări ale arterelor, organul nu mai primeşte sânge oxigenat la parametri normali. Cantitatea scăzută de sânge ce ajunge la inimă duce la apariţia atacului de cord. Blocarea arterelor poate să apară nu numai la nivelul inimii, ci şi în toate părţile corpului. Blocarea arterei carotide de exemplu - artera care dă sânge creierului - conduce la accident vascular cerebral, care este, de asemenea, una dintre cele mai frecvente cauze de deces. Ateroscleroza poate afecta, de asemenea, artera principală a abdomenului, aşa-numita "aortă". La aceşti pacienţi, boala produce o mărire a arterei (anevrism). Acest anevrism se poate rupe şi poate duce la hemoragică acută, respectiv deces.  Mai mult, ateroscleroza poate afecta arterele picioarelor. Blocajele din aceste artere duc la afecţiunea numită "claudicare intermitentă", care cauzează durere severă în picioare în timpul mersului. Mai târziu, în decursul bolii, o obstrucţie completă a arterelor piciorului poate duce chiar la pierderea severă de ţesut şi la necesitatea de a amputa extremităţile.

Care sunt investigaţiile minim invazive care se practică astăzi în diagnosticarea bolilor cardiovasculare şi ce presupun ele?

Investigaţiile de bază includ teste de laborator, testarea funcţionalităţii vasculare şi, cel mai important, investigaţii cu ultrasunete. În cazul în care aceste teste, în combinaţie cu simptomele pacienţilor, indică o boală vasculară, vom efectua investigaţii de imagistică prin rezonanţă magnetică cu contrast (ce-MRT) sau tomografie computerizată cu contrast de înaltă rezoluţie (examinare angio – CT multi-slice). Folosind MR şi / sau CT pot fi diagnosticate toate tipurile de boli cardiovasculare. În urma unui diagnostic corect, mulţi pacienţi pot fi trataţi prin intermediul angiografiei, cu cateter minim invaziv, folosind angioplastia cu balon şi implantarea de stent.

În ce situaţie este indicată angioplastia coronariană? Cum se efectuează această intervenţie şi ce avantaje/riscuri are?

Angioplastia coronariană este indicată pentru tratarea pacienţilor cu simptome de boală cardiacă cauzată de blocarea arterelor coronare. Acest lucru provoacă dureri în piept  - angina pectorală -, dificultăţi de respiraţie şi atac de cord. Prin angioplastie şi implantarea stentului, obstrucţia din artera coronară este îndepărtată, circulaţia sanguină revine la normal, simptomele dispar imediat, iar astfel se previne infarctul. Angioplastia coronariană este o tehnică minimă invazivă care se realizează printr-o incizie foarte mică la nivelul arterei mâinii sau a arterei inghinale. Folosind acest tip de acces arterial, un cateter flexibil este poziţionat la baza arterelor coronare ale inimii, unde se aplică radiocontrastul. Folosind o tehnică digitală cu raze X de înaltă rezoluţie, arterele şi eventualele blocaje pot fi văzute şi analizate pe un ecran video. Dacă se identifică un blocaj, un cablu foarte subţire este direcţionat prin blocajul respectiv. Printr-un fir numit cateter este introdus un balon, cu ajutorul căruia zona este dilatată. Apoi, este plasat în locul lui un implant vascular - aşa-numitul stent – ce ajută la menţinerea deschisă a arterei. Astăzi, toate stenturile sunt urmate de tratament medicamentos specific pentru a preveni reîngustarea arterelor. Pacientul poate să părăsească spitalul fie în seara respectivă, fie în dimineaţa următoare. Angioplastia modernă are un risc foarte scăzut de complicaţii, mai mic de 1% pentru complicaţiile severe, cum ar fi atac de cord, aritmie sau accident vascular cerebral. Principala complicaţie este hematomul la locul puncţiei - 1%.

Care este părerea dvs. referitoare la tratamentul cu statine şi când ar trebui ele prescrise? Ce riscuri există în urma acestui tratament?

Statinele reprezintă una dintre pietrele de temelie în tratamentul bolii aterosclerotice, iar toţi pacienţii cu boală vasculară simptomatică au nevoie de acest tip de tratament, indiferent de nivelul colesterolului. Nivelul colesterolului asociat cu profilul de risc al pacientului şi prezenţa sau absenţa aterosclerozei determină necesitatea tratamentului cu statine. Cu alte cuvinte, la un capăt al spectrului sunt pacienţii cu atac de cord acut, ateroscleroză severă sau  o combinaţie a diabetului zaharat şi ateroscleroză ridicată: aceşti pacienţi necesită tratament cu statine foarte agresiv ce are ca obiectiv menţinerea colesterol LDL sub 70 miligrame/dL sau chiar sub 50 miligrame/dL. La celălalt capăt al spectrului, sunt pacienţii fără factori de risc, fără simptome de ateroscleroză şi fără evidenţierea bolii aterosclerotice. La aceşti pacienţi, este acceptat un LDL de până la 190 miligrame/dL înainte de tratamentul cu statine. Statinele au anumite riscuri - complicaţii sau efecte secundare, cum ar fi probleme musculare şi complicaţii hepatice. Acestea pot fi detectate timpuriu prin teste de laborator, prin urmare toţi pacienţii cu terapie cu statine stabilită recent ar trebui să efectueze un test de laborator care să măsoare parametrii hepatici şi musculari, după 6 - 8 săptămâni de la debutul tratamentului.

Ce stil de viaţă recomandaţi pentru a nu ajunge pacient cardio?

Cel mai important este să nu fumeze. Exerciţii fizice în mod regulat -  4-6 ore pe săptămână - şi dieta mediteraneană cu ulei de măsline, peşte, nivel redus de carbohidraţi.