Pericolele din medicina modernă, cu unul dintre cei mai buni medici din New York, prof. dr. Andrei Constantinescu, la Adevărul Live

FOTO Eduard Enea

Prof. dr. Andrei Constantinescu, profesor asistent de pediatrie la Facultatea de Medicină a Universităţii Columbia din New York, medic specialist în pediatrie pulmonară şi cercetător în biologie molecular şi imunologie, vorbeşte la Adevărul Live despre cele mai mari provocări ale medicinei moderne şi despre tratamente revoluţionare.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Prof. dr. Andrei Constantinescu susţine marţi, 26 februarie, de la ora 18.30, o conferinţă cu titlul „5 excursii în viitorul medicinei“, la Ateneul Român, în cadrul conferinţelor „Despre lumea în care trăim“, organizate de Fundaţia Humanitas Aquaforte. 

Provin dintr-o familie de medici. Bunicul s-a luptat cu malaria din Dobrogea în anii 1930, tata şi mama au fost şi ei medici. Tata a fost unul din fondatorii chirugiei cardiace din România.

Tata m-a luat cu el în sala unde opera pe cord deschis când aveam 12 ani. Am fost fascinat.

Am studiat în România până în clasa a X-a. Materia faţă de cea din America era destul de înaintată la matematică şi fizică, nu şi la istorie şi ştiinţe sociale, unde era altă discuţie. Am avut un avans de un an la ştiinţele exacte, comparativ cu un elev american.

Am plecat din România în 1983. Mama a fost dată afară din serviviu, tata mutat în afara Bucureştiului.

Am urmat Universitatea Princeton şi doctorat în medicină moleculară.

Primează latura de contact cu pacienţii în cariera mea.

Bacteriile rezistente la tratament cu antibiotice este unul dintre pericolele majore care ne pândesc. Problema e că aceste antibiotice sunt folosite în creşterea animalelor care nici măcar nu sunt infectate, ci sunt date pur şi simplu preventiv. Animalele care primesc antibiotice cresc mai repede şi cresc în condiţii mai proaste. Şi, deşi medicii protestează, industria este destul de puternică, iar publicul destul de neinformat şi inert.

Altă problemă este că antibioticele sunt reţetate inutil, pentru viroze şi bronşite simple care se vindecă fără. O treime din antibiotice sunt date inutil.

E nevoie de o raţionalizare a consumului de antibiotice.

Pacientul trebuie să ştie că nu la orice boală are nevoie de antibiotice.

E nevoie şi de responsabilizarea medicilor.

Dacă se urmează acest trend, în 20150 vor fi 10 milioane de morţi pe an din pricina infecţiilor rezistente. Adică mai multe decât morţile provocate de cancer.

Pe an, apar unul sau maximum două antibiotice noi, de regulă din aceeaşi clasă, faţă de 3 sau 4 pe an acum 15 ani.

În cariera mea care nu e foarte lungă sunt implicat în două boli mai rare: fibroza chsitică şi atrofia musculară spinală, complet revoluţionate în ultimii 10 ani de descoperirile la nivel molecular.

În fibroza chistică a devenit important să se ştie ce fel de mutaţie genetică au pentru că mecanismul celular este altul. Ne-am dat sema că fibroza chistică nu e o boală, ci aproape 2.000 de boli după câte mutaţii sunt cunoscute. Dar se pot clasifica în 5-6 categorii, în funcţie de procesul fiziologic care este afectat. Sunt tratamente noi cu efect miraculos la unii bolnavi, dar care nu funcţionează deloc la alţii, care au altă mutaşie genetică.

În distrofia musculară s-au dezvoltat iar medicamente noi. Sunt tratamente care nu există în România şi sunt astronomic de scumpe. Pentru fibroza chistică tratamentul costă între 270.000 şi 300.000 de dolari e an. Iar pentru atrofia musculară spinală este 750.000 de dolari în primul an şi „numai“  375.000 în anii următori.